| Written by Admin | |
| Wednesday, 16 April 2008 18:50 | |
Prezenta albanezilor pe pamant romanesc este atestata documentar abia in anul 1595 cand, conform raportului semnat de catre agentul Giovanni de Marini Poli catre consilierul imperial Pezzen la 14/24 martie, se semnaleaza venirea de la Cervenavoda a 15.000 de albanezi cu familiile lor, care au cerut ingaduinta domnitorului Mihai Viteazul sa se aseze in Tara Romaneasca Romaneasca si dintre care circa 1500 au intrat in oastea lui Mihai.
 Elena Ghica Dar albanezii au venit aici in valuri succesive de emigratie, si inainte si dupa aceasta data. In secolele XVII, XVIII, XIX, albanezii traiau in tara ca negustori, meseriasi si vestitii arnauti (numiti la inceput arbanasi) din trupele de garda domnesti si boieresti. Arnautii au fost un reper social-politic prin care comunitatea albaneza si-a facut pe atunci simtita cel mai bine prezenta. In timpul revolutiei de la 1821, in oastea lui Tudor Vladimirescu au luptat albanezi: Constantin Hristo - cel care a salvat viata lui Petrache Poenaru la Benesti, tatal sau Atanase Hristo, Simon Chirco, Panait Gheorghe, Spiru Margarit, haiducul Gheorghe Carjaliu, Naum Veqilhargi (autorul de mai tarziu al primului abecedar albanez) etc.
Vasile Lupu
De-a lungul timpului, albanezii au gasit pe pamantul romanesc un adapost cald si o primire frateasca. In afara vestitelor garzi de corp ale arnautilor, ei s-au distins ca argintari, armurieri, avocati, bancheri, bacani, blanari, boiangii, brutari, carciumari, cofetari, constructori, farmacisti, ingineri, medici, ofiteri, profesori, panzari, rotari, tamplari etc. In general, datorita meseriilor pe care le-au practicat, albanezii s-au asezat in orase. Dar, de-a lungul vremii, ei s-au distins si ca inalti dregatori in diferite functii, activand in cultura romaneasca si europeana. Putem astfel aminti pe: umanista Elena Ghica (Dora d'Istria), familia domnitorului Vasile Lupu, Naum Veqilhargi, Constantin Draco (secretarul domnitorului Constantin Brancoveanu), Constantin Caraiani - consilier pentru reorganizarea scolilor in timpul domnitorului Grigore Alexandru Ghica, Constantin Sakellarie - consul al Prusiei la Bucuresti, Alexandru Ghica - mare vistier etc. La sfarsitul secolului XIX incepe in Romania miscarea de renastere nationala albaneza, puternic sprijinita sufleteste si financiar de catre comunitatea din Romania, care numara pe atunci cateva mii de membri, majoritatea stabiliti la Bucuresti, Constanta, Ploiesti, Pitesti etc. Au luat nastere societatile: Drita (Lumina), Dituria (Stiinta), Bashkimi (Unirea) si multe altele, societati culturale si patriotice. In fruntea lor aflam pe Nikolla Nacio, Mihail Grameno, Asdreni (Aleks Stavre Drenova) - cel care a compus imnul national al Albaniei pe muzica lui Ciprian Porumbescu "Pe-al nostru steag e scris unire".
- va urma -
|
Ştiri
Ultimele ştiri
Cele mai citite articole
Revista Presei
Traco-Iliria
Media Player
Calendar Păgân
Comunitate
