Vedeti vreo diferenta intre Romania si Filipine?

În timpul zilei, aceste zone obscure, “din spate”, sunt împânzite de câini hămesiţi şi de copii care se joacă de-a v-aţi ascunselea în mizeria de lângă blocuri. Aruncă unul în altul cu seringi folosite şi cu ambalaje, înjură, se lovesc fără milă şi sunt cu ochii-n patru, nu care cumva vreun intrus să le calce teritoriul. Imediat ce ne văd, “dau de şase”, iar din imobilele care stau să cadă încep să coboare bătrânii, care nu mai au puterea să se ducă “la lucru”, după fier vechi, aşa cum făceau odinioară. Ne privesc îndelung, întrebător, însă nu au curaj să ne vorbească.

Ziua şi-o petrec uitându-se, de la ferestrele fără geamuri, peste drum, la vilele luxoase şi la blocurile de un gri curat. Noaptea însă, situaţia se schimbă. La lăsarea întunericului, fiecare se ascunde în "chilia" lui, pe care o împarte cu prea multe suflete şi îşi acoperă urechile pentru a nu auzi ţipetele drogaţilor, care se încaieră pe fiecare leuţ furat. Lăsaţi de izbelişte, nu au nici o şansă, iar copiii lor ştiu de pe acum că vor avea aceeaşi soartă ca a părinţilor lor, aceea de stăpâni ai ghetourilor, pe care nimeni nu vrea să le vadă, dar care, totuşi, există.

În Pipera, pe strada Dimitrie Pompeiu, printre clădirile imense de sticlă, ultramoderne, sunt şi câteva blocuri părăginite. Doar schelete de beton, din care atârnă cârpe şi fiare, înconjurate de un covor din gunoaie. Şi totuşi, acestea sunt căminele a sute de suflete.

Copiii fac baie într-un râu de la marginea capitalei filipineze Manila, într-o mizerie de nedescris. Apa este una dintre cele mai poluate din lume şi constituie un focar de infecţie. Copiii însă se bălăcesc printre miile de tone de resturi menajere, în lipsa unui alt petic de apă curată.

Sursa: Libertatea