Un chistoc de autostrada, o micuta gara si un nou aeroport. Emigrati, daca aveti pe unde!

De şapte ani, autorităţile române se chinuiesc să termine lucrările la centura ocolitoare a Sibiului, de nici 18 km lungime. În trei ani au reuşit să termine gara din acelaşi oraş, dar numai pe jumătate, şi aşa au lăsat-o. În doi ani a fost terminat noul aeroport - doar că acesta a început deja să prezinte fisuri şi urme de „caracalisme“: uşile de la remiza de pompieri sunt prea mici să mai intre şi maşinile înăuntru. Cele trei situaţii sunt ilustrative pentru modul în care bate pasul pe loc infrastructura în România de azi.

 

 

Istoria centurii ocolitoare a Sibiului, cu profil de autostradă, este ilustrativă pentru impotenţa autorităţilor de a duce rapid şi la bun sfârşit un proiect de infrastructură. Lucrările au început în 2003, când proiectul prevedea construirea a vreo 23 km de drum, din care 14,8 cu profil de autostradă, drum care să scoată traficul de tranzit din oraşul Sibiu, dar să ocolească şi următoarea comună sufocată de TIR-uri, Cristianul. Inaugurate electoral de PSD în campania din 2004, lucrările la centura ocolitoare au fost demarate de compania italiană Todini, care a câştigat licitaţia cu 52,6 milioane de euro. Doar că, imediat după ce au demarat lucrările, constructorii şi-au dat seama că nu toate exproprierile sunt făcute, că utilităţile aflate pe traseul centurii nu au proiecte viabile şi că, în general, e mare harababură.

În septembrie 2006, cu o lună înainte de termenul de finalizare a centurii, au oprit lucrările în semn de protest pentru a cere mai mulţi bani, mai mult timp şi proiecte mai bune.

Evident, nimeni de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu a mai stat să îi asculte. Ministrul Transporturilor din acea vreme, Radu Berceanu, a tunat şi a fulgerat, iar în vremea lui Ludovic Orban, contractul cu Todini a fost reziliat. Cele aproximativ 40% din lucrările finalizate au început să se deterioreze sub cele două ierni ce au urmat - şantierul părăsit a fost furat de tot ce se putea - de la fierul vechi care ieşea din grinzile de beton până la balastul aflat pe şantier. În tot acest timp, autorităţile centrale au făcut ce au ştiut mai bine: au scurtat proiectul centurii, l-au împărţit în două şi au scumpit lucrările. Astăzi, la şapte ani de la demararea proiectului, pe primii 14,8 km de autostradă denumiţi pompos „Secţiunea I“ lucrează consorţiul Max Boegl - Geiger - Comtram pentru alte 48,8 milioane de euro (fără TVA).

Pentru „Secţiunea II“, care înseamnă construirea a 2,6 km de autostradă şi reabilitarea unui drum judeţean de 3,3 km ce a fost introdus în proiectul centurii, licitaţia de angajare a unui constructor a fost demarată abia anul acesta, pe 15 mai. Şi nu trebuie să surprindă pe nimeni că nici în ziua de azi nu a fost angajat un constructor - licitaţia a fost amânată, apoi contestată şi răscontestată în instanţă. Între timp, guvernul Boc a aprobat prin hotărâre de guvern scumpirea lucrărilor cu alte 24 de milioane de euro. Şi cum toate au o limită, aceasta este, în cazul centurii ocolitoare, ziua de 31 decembrie 2010. Dacă lucrările nu vor fi finalizate până atunci, fondurile în proporţie de 75% alocate prin ISPA vor trebui returnate.


Gară fără peroane

Cum în 2007 Sibiul urma să devină Capitală Culturală Europeană, autorităţile centrale au răspuns în 2005 solicitărilor de a reabilita şi ponosita gară CFR. Contractul de reabilitare a fost semnat în 8 august 2005, cu termen de finalizare a lucrărilor 15 decembrie 2006. Doar că firma Termogaz Company din Oradea a reuşit, în tot acest timp, să crească valoarea contractului cu peste 50%, până la 7,21 milioane de lei, şi să împingă lucrările până în vara lui 2008. Astfel, toţi turiştii veniţi cu trenul la Sibiu în 2007 au putut vedea un şantier lent şi anost în care vizitele miniştrilor care ameninţau cu rezilierea contractului nu aveau nici un efect. Între timp, autorităţile centrale ale CFR şi-au dat seama că nu mai au bani şi de reabilitarea peroanelor, care înconjoară acum sinistru clădirea renovată, dar numai pe jumătate folosită. Ca un făcut, din primăvara acestui an, legătura feroviară între Sibiu şi Râmnicu Vâlcea a fost întreruptă în urma unor inundaţii care au afectat podul CFR de la Cârţa. Fără bani de investiţii, pentru podul respectiv lucrările vor începe, în cel mai bun caz, în primăvara anului viitor, a anunţat ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Până atunci, transbordarea călătorilor între staţiile despărţite de podul rupt se face cu autobuzele. Asta în zilele în care CFR are bani să plătească aceste mijloace de transport.


Aeroportul, o poveste de succes à la Caracal

Reabilitarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Sibiu capătă alte valenţe - lucrarea de peste 274 de milioane de lei, fără TVA, a fost gestionată de Consiliul Judeţean, cu ajutor financiar pe jumătate şi de la Consiliul Local. Iniţial, şi guvernul Tăriceanu a promis un ajutor de 22 de milioane de euro, din care, în cele din urmă, au mai fost plătiţi doar 11 milioane de euro. Chiar şi aşa, în doi ani de la începerea lucrărilor, noul aeroport a fost dat în folosinţă.

Doar că, la finalizarea lucrărilor, pe lângă faptul că sumele necesare au fost mai mari decât cele estimate, a reieşit că una dintre clădirile ce trebuiau executate nu a mai fost ridicată. Este vorba de un depozit de carburanţi pentru care au fost alocate 2,16 milioane de lei. „Proiectul de staţie de combustibil are următoarele deficienţe: 1. Nu corespunde standardelor tehnice actuale. 2. Subcontractantul SC Petrol Proiect SRL nu este autorizat de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română. 3. Proiectul nu este avizat de AACR. 4. Capacitatea redusă la combustibilul JET A1. 5. Nu a fost cuprinsă staţia de combustibil AVGAS“, se arată într-o notă de informare a Dornier Consulting, firma care a asigurat consultanţa lucrărilor de modernizare de la Sibiu. Chiar şi cu o clădire în minus, costurile lucrărilor tot au crescut.


Fisura din tavan

Mai nou, lucrările şi-au dat în petic. În septembrie anul acesta, la noul şi modernul terminal urma să fie efectuată recepţia finală, cea de la doi ani după terminarea lucrărilor. Doar că, în terminal, o năbădăioasă fisură porneşte din tavan şi traversează de-a latul sala de aşteptare şi zona de control paşapoarte. Lungimea totală a fisurilor - peste 17 metri. Ca să afle ce e cu ele, cât de periculoase sunt, a cui e vina apariţiei lor şi cum pot fi remediate, Consiliul Judeţean Sibiu a lansat acum o nouă licitaţie prin care să angajeze o firmă care să îşi dea cu părerea. Licitaţia abia a fost lansată. Doar că problemele de la megainvestiţie nu se opresc aici. După ce firmele constructoare au terminat şi o nouă remiză de pompieri, reprezentanţii aeroportului au rămas cu maşinile pe-afară. Uşile au fost proiectate prea mici. In extremis, două din cele şapte uşi au fost sparte şi mărite. Restul nici acum nu pot fi folosite. Tot de „râsu’-plânsu’“ este şi situaţia barierelor montate pentru marea parcare a aeroportului.

Acestea au fost pur şi simplu legate de ciment - nici conectare la energie electrică, nici conexiune la sistemul centralizat al sistemului de parcare. Prin urmare, modernele bariere stau în permanenţă ridicate, generând anual pierderi de 500.000 de lei prin neîncasarea taxelor de parcare. Frumosul Aeroport Sibiu, lăudat drept cel mai modern din România, mai are şi alte vicii ascunse, din păcate. La darea în folosinţă a turnului de control, angajaţii aeroportului şi-au dat seama că ferestrele au fost montate invers, reflectând lumina în interior, în loc să fie în exterior. Şi, din păcate, lista deficienţelor constatate la recepţia finală se întinde pe cinci pagini. Dar reprezentanţii CJ Sibiu au refuzat, deocamdată, să semneze procesul de recepţie finală a lucrărilor şi să returneze garanţia de bună execuţie a lucrărilor. Cel puţin până la remedierea tuturor defecţiunilor.

Sursa: COTIDIANUL

 

< Prev		Next >