Turismul la Rosia Montana, interzis de sapte ani

Written by Lycantrop

Tuesday, 09 February 2010 13:29

turism la rosia montana

AFACERI. Autorităţile locale sunt acuzate că au blocat orice investiţie şi au sărăcit zona Roşia Montană pentru ca proiectul Gold Corporation să fie considerat singura modalitate de redresare economică.

De mai bine de şapte ani, orice persoană privată care a dorit să investească în zona Roşia Montană din Munţii Apuseni, unde compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) vrea să exploateze resursele aurifere, s-a lovit de refuzul autorităţilor locale de a elibera certificate de urbanism şi autorizaţii de construcţie.

Motivul: în 2002, prin Planul Urbanistic Zonal zona era declarată una exclusiv minieră, ceea ce a făcut ca orice alte investiţii (pensiuni agroturistice ori ferme de animale) să devină incompatibile cu statutul zonei.

Turismul, incompatibil

Soţii Maria şi Eugen David, din satul Ţarina, comuna Roşia Montană, au vrut să construiască, pe propriul teren, un motel agroturistic. Intenţia lor a fost blocată de Primăria Roşia Montană.

Într-o adresă primită de soţii David de la primărie se arată că afacerea nu poate fi autorizată deoarece terenul pe care urmează să fie construit motelul se află în zona de protecţie industrială, unde „sunt interzise funcţiunile de locuire şi social culturale”. Aşa s-a ales praful de planul de viitor al soţilor David.

Într-o situaţie similară s-au aflat şi soţii Rodica şi Ştefan Cosma, care au solicitat autorităţilor eliberarea unui certificat de urbanism pentru construcţia unei pensiuni agroturistice pe un teren proprietate personală. Răspunsul pe două pagini primit de soţii Cosma de la Primăria Roşia Montană e cel puţin ciudat.

În document, autorităţile locale detaliază documentele de care familia Cosma ar mai avea nevoie pentru eliberarea certificatului de urbanism, pentru ca în finalul răspunsului să fie informaţi că, în realitate, în zona cu pricina nu sunt autorizate niciun fel de construcţii deoarece este incompatibilă cu proiectul minier.

„Există mai multe răspunsuri ale primăriei, prin care se refuză diferite investiţii, pe proprietăţi private ale localnicilor, tocmai pentru baza PUZ-ului prin care zona a fost declarată una exclusiv minieră şi orice altă investiţie este incompatibilă”, explică Dan Craioveanu, vicepreşedinte al Clubului Ecologioc Transilvania.

Alungaţi cu bună ştiinţă

Potrivit ONG-urilor care se îm potrivesc proiectului minier, in vestitorii au fost alungaţi cu bună ştiinţă pentru ca zonă să sărăcească din ce în ce mai mult, astfel încât eventualele locuri de muncă create de RMGC să pară o mană cerească pentru localnici.

Reprezentanţii acestor organizaţii susţin că, dacă activitatea economică din zona Roşia Montană ar fi fost lăsată să se dezvolte, până în prezent numărul celor care şi-ar fi găsit un loc de muncă ar fi fost cu mult mai mare decât cifra vehiculată la capitolul angajări de compania canadiană.

Viceprimar: „În celelalte sate ale comunei este permis”

La rândul său, viceprimarul comunei Roşia Montană, Ovidiu Pelea, ne-a declarat că în prezent, în afara zonei industriale, sunt autorizate toate clădirile care vor avea destinaţie de agropensiuni sau de pensiuni turistice.

„Sunt din 2008 viceprimar şi eu nu am auzit să fie vorba despre nicio autorizaţie de construcţie pentru deschiderea unei afaceri. Într-adevăr, în zona de impact, nu se emit autorizaţii de construcţii, dar în rest, în celelalte sate ale comunei Roşia Montană acest lucru este permis”, a spus viceprimarul Pelea.

„Cu 300 de locuri de muncă nu vor rezolva problema în Apuseni”

Deputatul PDL Valeriu Tabără, care se declară împotriva proiectului minier, consideră că în zona Munţilor Apuseni s-ar putea crea sute de locuri de muncă prin dezvoltarea agroturismului şi a alor activităţi economice.

„Dacă aceia de la proiectul minier vin cu 300 de locuri de muncă, nu vor rezvolva problema din Munţii Apuseni. Această problemă se va rezolva prin proiecte multiple, prin dezvoltarea unor staţiuni, cum e cea de la Arieşeni, sau dezvoltarea zonei de la Muntele Găina. O altă problemă e infrastructura. Dacă aceasta va fi dezvoltată, vor fi resurse care să fie puse în valoare, produse naturale sau semiindustriale, care pot duce la dez voltarea întregii zone şi la rezolvarea problemelor financiare cu care se confruntă locuitorii Apusenilor”, spune Tabără.

Deputatul se situează pe poziţii opuse unor colegi de partid care, recent, au emis opinii favorabile proiectului minier. „Aş fi fost ipocrit ca în anul 2000 să spun una şi acum alta. Sunt categoric împotriva acestui proiect. Argumentele rămân aceleaşi. Susţin punctul de vedere al Academiei Române. Dacă instituţia îşi schimbă poziţia şi eu o voi face”, conchide Valeriu Tabără.