Germania marcheaza miercuri 65 de ani de la eliberarea lagarului de la Auschwitz de catre trupele sovietice. Fosti prizonieri de la Auschwitz-Birkenau, soldati ai Armatei Rosii care au eliberat lagarul si numeroase personalitati, printre care premierul israelian Benjamin Netanyahu, vor aduce un omagiu miercuri celor 1,1 milioane de persoane care au murit in acest loc, scrie NewsIn.
Seria manifestarilor va incepe la Opera din Cracovia cu inaugurarea expozitiei "...Inca le vad chipurile" si va continua cu o serie de discursuri sustinute in cadrul celui de-al treilea Forum International al Holocaustului intitulat "Lasa-mi poporul sa traiasca!".
La ceremoniile de la Auschwitz participa si europarlamentari romani din grupul Partidului Popular European - Marian-Jean Marinescu, Elena Basescu, Traian Ungureanu si Petru Luhan.
Aceasta comemorare are intr-un moment in care germanii incep sa se elibereze de vina Holocaustului. Desi majoritatea germanilor isi recunosc vina si responsabilitatile, a fost nevoie de 40 de ani de la incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial pentru ca un presedinte (vest) german sa spuna ca 8 mai (ziua in care armata lui Hitler s-a predat), a fost "o zi a eliberarii si pentru germani", scrie cotidianul The Guardian, citat de AGERPRES.
Mai recent, Papa Benedicat al XVI-lea, de origine germana, s-a folosit de o vizita la Auschwitz pentu a sugera ca germanii au fost victimele unei "bande de criminali" care a castigat puterea "prin minciuna si teroare" si s-au folosit de poporul german ca de un "instrument", negand astfel ca nazistii vorbeau deschis despre antisemitismul lor, ca au venit la putere legal si ca sute de mii de germani au participat voluntar la ceea ce s-a numit "solutia finala".
Chiar si azi, printre germani, nu doar in randul extremei-drepte, exista sentimentul ca prea multa autoexaminare si ispasire dauneaza psihicului german si ca este timpul sa apara un nou sentiment de incredere in sine al poporului german. Pana la urma, ororile stalinismului si antisemitismul criminal al unor islamisti cum este presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, arata ca locul Germaniei in istorie nu este deloc singular, comenteaza The Guardian.
Dezbaterile cu caracter revizionist sunt un subiect comun in fiecare an in Germania. Anul acesta, s-a intamplat totusi ceva nou: unii autori evrei au intrat in disputa de partea revizionistilor. In cotidianul israelian Ha'aretz, Benjamin Weinthal a scris ca "amintirea Shoah (Holocaust) a ajuns sa semene in Germania cu o forma de tulburare obsesiv-compulsiva'. De asemenea, in publicatia berlineza "Tagesspiegel", Henryk M. Broder a lansat un atac asupra "evreilor jelitori care se folosesc de fiecare talk show pentru a spune oamenilor cate rude si-au pierdut in Holocaust si cat de teama le este de partidul neonazist NPD". Atacul lui Broder este cu atat mai socant pentru evreii din Germania, in conditiile in care el insusi a facut cariera atacand ceea ce percepea drept antisemitismul 'etern' al Germaniei, o cariera care a inclus, printre altele, sute de dezbateri televizate.
Pe de alta parte, intr-o marturise despre viata petrecuta la Auschwitz, Samuel Pisar, avocat si autor al cartii "Despre sange si speranta", avertizeaza ca, odata cu disparitia ultimilor supravietuitori ai Shoah, in curand istoria va incepe sa vorbeasca despre Auschwitz in cel mai bun caz prin vocea impersonala a istoricilor si scriitorilor si in cel mai rau caz prin cea a revizionistilor si falsificatorilor care numesc Holocaustul un "mit".
Auschwitz este singurul lagar nazist din Polonia care a ramas in picioare. Alte lagare, ca Sobibor, Treblinka sau Belzec au fost complet distruse de nazisti pentru a se sterge toate urmele.
Sursa: ROMANIA LIBERA
