PATRIMONIU. Direcţia de Cultură Hunedoara ezită să facă plângere penală după van dalizarea de la Sarmizegetusa, iar poliţia susţine că nu se poate sesiza.
Reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu (DJCCP) Hunedoara nu au depus nicio plângere penală privind vandalizarea stâlpilor de lemn din Marele Sanctuar Dacic de la Sarmizegetusa Regia. Motivul: stâlpii cu pricina nu ar fi monumente de patrimoniu!
„Acei stâlpi nu sunt monumente!”
Săptămâna trecută, vicepreşedintele Fundaţiei „Renaşterea Daciei”, Vladimir Brilinsky, a descoperit că un stâlp al sanctuarului a fost ars, iar alţi cinci - scoşi din pământ şi aruncaţi.
După ce-au aflat de la jurna liştii EVZ despre vandalizarea de la Sarmizegetusa Regia, reprezentanţii DJCCP şi cei ai Poliţiei Hunedoara s-au deplasat vineri la sanctuarul dacic, unde au constatat distrugerile, fără a lua însă şi alte măsuri. „Nu depunem plân gere penală pentru că acei stâlpi nu sunt monumente. Oricum, aveam în plan înlocuirea tu turor stâlpilor din sanctuar pentru că erau vechi şi putreziţi”, ne-a declarat iniţial Angelica Bălos, arheolog în cadrul DJCCP Hunedoara.
După insistenţele noastre, oficialul şi-a mai nuanţat răspunsul. „Am făcut o informare către Ministerul Culturii, dar şi către Inspectoratul Judeţean de Poliţie Hunedoara, care se poate autosesiza în baza informării.În zilele următoare, voi merge la Ministerul Culturii, iar după ce discut cu şefii mei, dacă se va considera necesară şi o plângere penală, vom face şi o astfel de plângere. Încă nu deţin informaţiile exacte despre felul în care au fost puşi acei stâlpi în sanctuar, cu trei decenii în urmă, şi nu vreau să fiu sursa unor informaţii incorecte. Cert e însă că Marele Sanctuar Circular este imaginea care reprezintă Sarmizegetusa, cea pe care o reţine toată lumea”, conchide Angelica Bălos.
Poliţia strânge din umeri
Reprezentaţii poliţiei spun că nu pot porni niciun fel de verificări pentru identificarea şi, eventual, sancţionarea vinovaţilor. „Nu am primit până acum nicio plângere penală pentru distrugere sau ceva de acest gen. Nici nu ni s-a spus de către instituţiile abilitate dacă acei stâlpi sunt sau nu sunt bunuri de patrimoniu. Trebuie să urmăm o serie de proceduri judiciare în procesul de cercetare penală, iar pentru asta avem nevoie cel puţin de o plângere prealabilă”, susţine sub inspectorul Bogdan Niţu, purtător de cuvânt al Poliţiei Hunedoara.
Nu se ştie clar cine este proprietar la Sarmizegetusa
Pe de altă parte, Mircea Staicu, secretar general al Ministerului Culturii, consideră că reprezentanţii DJCCP Hunedoara ar fi trebuit să acţioneze mai hotărât în acest caz.
„Personal, încă nu am fost informat oficial despre situaţia de la Sarmizegetusa Regia, însă nu văd de ce Direcţia din Hunedoara nu ar face acea plângere penală, indiferent de ce s-a distrus acolo. E vorba despre unul dintre cele mai importante monumente ale României. O să discutăm zilele acestea şi despre problema apărută recent, dar şi despre situaţia de ansamblu, aşa încât să rezolvăm odată situaţia neclară privind atribuţiile şi obligaţiile asumate pentru cetăţile dacice”, afirmă Mircea Staicu.
Responsabilităţile pentru protejarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei sunt pasate, de aproape 10 ani, între Ministerul Culturii şi Ministerul Mediului, cel care administrează Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina şi care include aproape tot complexul de cetăţi, inclusiv Sarmizegetusa Regia.
„Depunerea unei plângeri penale pentru găsirea vinovaţilor nu ar rezolva mare lucru. Problema de la Sarmizegetusa Regia pleacă de la faptul că nu se ştie clar cine este proprietar. Odată rezolvată chestiunea aceasta, s-ar putea lua măsuri pentru ca cele întâmplate săptămânile trecute să nu mai fie posibile”, consideră consilierul Ioan Sicoe, director interimar al DJCCP Hunedoara.
„Se creează un alt precendent”
Responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia spune că stâlpii de lemn sunt „parte a restaurării” sanctuarului circular.
„Nu ştiu dacă a distruge o piesă originală sau o restaurare se pedepseşte la fel. Cert e că fapta a fost comisă. Sunt de acord că se creează un alt precedent periculos la Sarmizegetusa Regia, de unde nu trebuie să se ia nici măcar o piatră. La întâlnirea de pe 10 martie, de la Ministerul Culturii, sper că se vor lămuri mai multe chestiuni legate de acest subiect”, conchide Gelu Florea, conferenţiar la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Vicepreşedintele Fundaţiei „Renaşterea Daciei”, Vladimir Brilinsky, cel care a constatat vandalizarea de la Sarmizegetusa, e şi mai tranşant: „E o prostie să spui că acei stâlpi nu au valoare de monument. În 1999, când Sarmizegetusa Regia a fost ridicată la rangul de monument al patrimoniului cultural mondial, acel sanctuar, cu acei stâlpi de lemn, a fost şi el inventariat ca parte a întregului obiectiv”.
Sursa: EVENIMENTUL ZILEI
