Preşedintele american Barack Obama s-a instalat la Casa Albă promiţând schimbare şi speranţă, dar cel puţin în privinţa încălzirii globale acţionează exact ca predecesorul său, George W. Bush, notoriu pentru insensibilitatea faţă de problemele de mediu.
Dosarul cu eticheta „Schimbarea climei“ lăsat de Bush în Biroul Oval, în ianuarie, nu era unul foarte gros, dat fiind că fostul preşedinte avea alte priorităţi, precum războaiele din Irak şi Afganistan sau protejarea intereselor marilor industriaşi. În această privinţă, comentează „Der Spiegel“, motoul neoficial al fostei administraţii părea să fie „Uitaţi de climă“. Puţini se aşteptau ca Obama să-l preia integral.
La preluarea mandatului de către Obama, la începutul acestui an, era clar pentru toată lumea că succesul summitului asupra schimbării climei de la Copenhaga, din decembrie, depinde aproape integral de Statele Unite. Şi că era nevoie ca America să-şi asume un rol de lider în rezolvarea unei probleme care poate zgudui din temelii civilizaţia umană.
Oferind un exemplu prin reducerea consumului excesiv de combustibili fosili, limitarea emisiilor poluante şi finanţarea sau retehnologizarea energetică a statelor nedezvoltate, Statele Unite ar fi putut inspira China sau India să procedeze la fel.
Numai că, la sfârşitul săptămânii trecute, Obama a anunţat că la Copenhaga nu se va lua vreo decizie fermă, care să reglementeze politicile de mediu ale tuturor ţărilor, în special ale celor care poluează cel mai mult. Anunţul constituie recunoaşterea unui eşec masiv, care marchează preludiul unei faze cu adevărat dramatice a politicii internaţionale asupra climei. „Der Spiegel“ observă că Americii îi place să pozeze în lider mondial în cam toate domeniile, iar în privinţa încălzirii globale chiar este unul - din păcate în sens negativ. Cantitatea de dioxid de carbon emisă pe cap de locuitor al SUA este aproximativ dublă faţă de cea din ţări comparabile ca dezvoltare. Şi de multe ori mai mare faţă de cea din ţările nedezvoltate. În discursul rostit la Berlin în vara lui 2008, Obama s-a descris drept „cetăţean al lumii“, dar acţiunile sale ulterioare au dovedit că a fost necinstit faţă de europeni, cel puţin. El a neglijat total ceea ce pentru restul lumii ar fi fost cele mai importante acţiuni ale noului preşedinte american, în calitate de „cetăţean al lumii“: rezolvarea dependenţei de petrol a SUA şi luarea de măsuri pentru combaterea cauzelor care contribuie la schimbarea climei.
Proiectul de lege a mediului dezbătut acum în Congresul SUA, dominat de democraţii lui Obama, este de un ridicol tragic. Propunerea americană, cu mari şanse de a deveni şi mai nesemnificativă până la eventuala adoptare, vorbeşte de o reducere a emisiilor poluante de numai 4 procente (faţă de nivelul din 1990), până în anul 2020. Aceasta în condiţiile în care experţii subliniază nevoia de operare urgentă a unei reduceri de 40% sau chiar mai mult.
Barack Obama fie nu a vrut, fie nu a putut să-şi convingă conaţionalii de necesitatea luării unor măsuri drastice şi rapide. Liderul de la Casa Albă s-a deplasat rapid la Copenhaga pentru a susţine cauza oraşului său de suflet, Chicago, în competiţia pentru desemnarea următoarei gazde a Jocurilor Olimpice de vară. Dar „se mai gândeşte“ dacă să vină în capitala daneză pentru conferinţa asupra schimbării climei. Procedând astfel, Obama semnalează şi altor lideri importanţi că prezenţa lor la acest eveniment nu ar fi tocmai necesară.
O lume în care actualele zone de coastă vor fi acoperite de ape, în timp ce râurile vor seca, iar pădurile tropicale vor lăsa locul deşertului, cu migraţii şi conflicte de mari proporţii, nu va fi una paşnică. „Comitetul Nobel ar trebui să amâne ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace din 10 până pe 20 decembrie“. „Şi să înmâneze distincţia numai dacă Obama reuşeşte la Copenhaga să încheie o înţelegere convingătoare“, conchide „Der Spiegel“.
Sursa: COTIDIANUL
