Studiu privind propaganda de război a SUA în Cel de-al Doilea Război Mondial (I)

Proiectul de faţă urmăreşte identificarea câtorva dintre mesajele procesate pentru populaţia americană de către Administraţia de Stat în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial (în continuare WWII).

Statele Unite ale Americii au intrat în WWII imediat după atacul Japoniei împotriva flotei de la baza americană Pearl Harbour-Hawaii (7 decembrie 1941). Armata americană a acţionat împotriva Japoniei în Oceanul Pacific, angajând lupte în Malaiezia, Indiile Olandeze de Est, Filipine, Australia. Împotriva Axei a angajat lupte în Sicilia, Nordul Africii, Normandia-Franţa, Marea Britanie.

Din punctul de vedere al psihologiei sociale, am identificat tipul de propagandă utilizat în SUA în WWII cu acela al teoriei group thinking, în sensul că societatea americană s-a comportat ca un monolit în WWII, gândirea cetăţenilor fiind canalizată pe anumite direcţii de către Administraţia de Stat.

Deşi în SUA a existat o anumită simpatie politică faţă de Italia Fascistă în WWII (primii ani ai regimului fascist) în ceea ce priveşte metodele de acţiune împotriva Mafiei (care a generat exilul Mafiei în America) şi alte modele sociale, brusc simpatia pentru regimul lui Benito Mussolini s-a transformat în ură, atâta vreme cât aliatul Italiei şi Germaniei, Japonia Imperială, a atacat SUA.

PROPAGANDA VIZUALĂ - AFIŞE

1. IMAGINEA ŢĂRILOR AXEI BERLIN ROMA TOKIO

Acest gen de propagandă americană ilustrează relaţiile SUA cu ţările AXEI Berlin-Roma Tokio sau realităţi ale războiului (prin îndemnuri, încurajări).

De cele mai multe ori, japonezii sunt reprezentaţi geografic în partea stângă a afişului (VEST) iar germanii în partea dreaptă a afişului (EST).

Fiecare dintre aceştia afişează simbolurile naţionale (steagul NSDAP pentru germani şi steagul Marinei Imperiale pentru japonez). Inamicii SUA sunt ilustraţi cu caracteristici groteşti (de maimuţă) şi însetaţi de sânge (deseori sete de sânge în ochi). Germanii în general sunt ilustraţi cu trăsăturile lui Adolf Hitler (metoda de persuasiune Reductio ad Hitlerum). Fiecare dintre aceştia poartă arme de distrugere în masă (un cuţit însângerat pentru japonezi, şi un pistolet Lueger pentru germani).

Pentru afişul următor, imaginea portretistică a ţărilor Axei este din nou una care foloseşte simboluri ale răului (şarpele, broasca). Germanii şi Japonezii sunt reprezentaţi ca şi şerpi, iar Italia Fascistă prin Benito Mussolini (primul ministru între 1922-1943) ca un broscoi umflat.

De cele mai multe ori, este preferată o prezentare a Axei într-un tandem al răului.

Astfel, imaginea celor trei conducători de state este grotească:

Adolf Hitler, cancelarul şi preşedintele Germaniei (Celui de-al Treilea Reich) este reprezentat ca o persoană suferindă, cu trăsături faciale care induc ideea unui dement, unui dezaxat mintal. De asemenea, se foloseşte tehnica persuasiunii prin ridiculizarea inamicului, hazul de defectele sale şi de ceea ce acesta socoteşte un atuu. Unul dintre cele mai savuroase afişe este cel cu Adolf Hitler în pantaloni scurţi, cu mesajul ,,Hai să îl prindem cu panzerele jos”, fiind făcut un frumos joc de cuvinte între pronunţia cuvintelor pants = (pronunţat penţ) pantaloni şi panzer = (pronunţat panţer) tanc, panzer.

În privinţa lui Benito Mussolini (prim ministrul Italiei), acesta este reprezentat ca un personaj care-şi dă prea multă importanţă, umflat în pene, bombastic. Una dintre reprezentările preferate ale ilustratorilor americani este în a-l înfăţişa pe Benito Mussolini ca şi un broscoi. Nota bene: în cazul Italiei Fasciste, organizarea statului era una aparte. Teoretic nu Benito Mussolini era şeful statului, ci şeful Statului era Regele Vittorio Emmanuele III, Benito Mussolini fiind şeful Partidului National Fascist Italian şi şeful Regimului Fascist.

Japonia Imperială era în principal reprezentată prin Conducătorul acesteia, Împăratul Japoniei, Hirohito  Showa (29 aprilie 1901 – 7 ianuarie 1989). Acesta era reprezentat în mod uzual ca un maimuţoi cu ochelari, buze groase, dinţi proeminenţi ca a unui şoarece, şobolan. În cele din urmă era reprezentat ca un şobolan ochelarist sau şoarece ochelarist, şarpe ochelarist, vampir cu aripi de liliac.

Rahowa

(va urma)