Adolf Hitler si Alba ca Zapada

Directorul unui muzeu din Norvegia este convins ca trei picturi cu piticii Albei ca Zapada si una cu Pinocchio, pe care le-a descoperit, au fost realizate de Adolf Hitler, informeaza AFP.

William Hakvaag, directorul unui muzeu dedicat celui de-al doilea razboi mondial, situat in insula Lofoten, nordul Norvegiei, sustine ca aceste patru acuarele au fost ascunse in interiorul unui tablou atribuit Fuhrerului, pe care l-a cumparat la o licitatie.

"Am cumparat tabloul vara trecuta, la o licitatie organizata in Germania, in Bavaria", a explicat acesta. Tabloul, tot o acuarela, este un peisaj bavarez purtand semnatura "A. Hitler 1940". Opera a fost cumparata pentru 300 de dolari.

"Am incercat sa-l deschid prin spate pentru a vedea daca se gaseste ceva in interior. Am inlaturat cadrul si am gasit alte patru picturi", mult mai mici decat prima, care are 35 cm2, a spus Hakvaag. "Erau trei picturi ale piticilor (Albei ca Zapada, n.r.) si una a lui Pinocchio", a continuat acesta. Primele trei purtau initialele "A.H.", cea a lui Pinocchio nu era semnata.

Hakvaag este convins ca tablourile au fost pictate de Adolf Hitler

Prima dovada ar fi ca "multi oameni cred ca Hitler nu a mai pictat dupa anul 1939". Daca cineva ar fi facut un fals, opera cu peisajul bavarez ar fi fost datata inainte de 1940, pentru a parea mai credibila, a spus acesta. Apoi, pentru ca dictatorul "iubea acest film, Alba ca Zapada si cei sapte pitici. Hitler avea propria sa copie a filmului", a spus Hakvaag, amintind ca lungmetrajul animat creat de Walt Disney, proiectat pentru prima data in 1937, este o adaptare a basmului german al fratilor Grimm.

Hakvaag a mai spus ca femeia care i-a vandut peisajul bavarez a descoperit opera in granarul casei sale din Bavaria, regiune in care a trait Adolf Hitler.

Directorul muzeului din Norvegia a recunoscut, totusi, ca "este dificil sa fie 100% sigur" de autenticitatea tablourilor.

Mai exista insa si alte elemente care ne conduc la concluzia ca e foarte probabil ca, intr-adevar, conducatorul Germaniei national-socialiste sa fi fost fascinat de personajele binecunoscutului basm al fratilor Grimm.

“Alba ca Zapada”, in viziunea nationalistilor germani, nu constituia doar un simplu basm pentru copii. Ci mult mai mult. Acestia considerau respective poveste ca fiind izvorata din chiar subconstientul colectiv (in viziune jungiana) al rasei germanice, propunand chiar o “traducere” inedita a acesteia, din perspectiva unor evenimente istorice care au marcat existenta si evolutia poporului german.

Astfel, in lucrarea “Vocea Strabunilor”, seful SS, Heinrich Himmler, subliniaza:

“Curând va trebui sa vina cineva sa ne învete sa întelegem din nou basmele noastre. Trebuie sa vina cineva sa ne arate ca lupta noastra pentru libertatea acestui pamânt pe care ne-am nascut este aceasi lupta ca si cea a stramosilor nostri, cu sute si mii de ani în urma.

Stiati cumva, citind despre Alba ca Zapada si ticaloasa, înselatoarea regina care a venit de peste munti, ca acei munti sunt Alpii, si ca „peste munti” semnifica pozitia Romei, respectiv a dusmanului de moarte a tot ce este nordic ? Gânditi-va la ce spunea regina:

„Oglinda, oglinjoara,

Cine-i cea mai frumoasa din tara?”

Atunci când va gânditi la aceasta, gânditi-va la Roma, ce nu si-a gasit odihna pâna când  tot ce a fost Nordic, stralucit si plin de bucurie nu a fost exterminat, pâna când n-a mai ramas decât întunericul, întunecat precum regina din poveste, astfel încât ea sa fie „cea mai frumoasa din tara”.

Ceea ce „vine de peste munti” nu tolereaza nimic în apropiere.. Nu poate vedea decât ceea ce este îngenuncheat, sarutându-i picioarele.

Atunci când regina, deghizata în negutatoare ambulanta de departe, a venit prima oara  de peste Alpi, i-a oferit lui Alba ca Zapada un corset vrajit – vrajit pentru ca era strain. Apoi a strâns-o asa de tare încât Allba ca Zapada a lesinat:

Mesagerii Romei au încorsetat spiritul Nordic în lanturile mortale ale conceptelor straine si vorbelor înselatoare.

Dar planul diabolic n-a reusit. Piticii, spiritele bune ale Neamului, au venit si au eliberat-o pe Alba ca Zapada:

Frisienii i-au zdrobit pe mesagerii romani, care, cu învataturile lor ticaloase, încercau sa frânga puterea Neamului. Pentru o mie de ani rasa germana s-a luptat cu otrava Sinaiului, ce le distrugea sângele pur.”

Iata asadar, ca admiratia pe care Fuhrerul o manifesta fata de nepieritorul basm nu era deloc una infantile. Ea isi avea radacinile in valorile spirituale germanice si in credinta ca aceasta frumoasa poveste ascunde sensuri adanci, precum  valorizarea unei mosteniri ancestrale si respingerea daunatoarelor influente straine.

Dicomes