Politica: o afacere profitabila!

 Editorial de V. Totu

Românii au fost întrebaţi, mai demult, de ce cred ei că unii concetăţeni optează pentru o carieră politică. Zece la sută dintre cei chestionaţi şi-au manifestat probabil mai degrabă speranţa decât naivitatea şi au exprimat opinia că acei care intră în politică o fac pentru a-şi pune talentele şi competenţele în slujba intereselor comunităţii. Nouăzeci la sută dintre români sunt însă realişti : ei cred că cei care intră în politică o fac, pur şi simplu, pentru a se îmbogăţi.

A spune că în România politica este o afacere este ca şi când ai spune că, în general, apa este udă. Acest fapt evident poate fi probat, de exemplu, prin monitorizarea declaraţiilor de avere ale senatorilor şi deputaţilor în actuala legislatura. Deşi există numeroase cazuri în care aceste declaraţii sunt incomplete, inexacte sau pur şi simplu absente, imaginea de ansamblu conturează extrem de clar motivaţia implicării în politică. Evident, partidele de guvernământ apar ca fiind cele care au acumulat cele mai multe averi. Nici despre politicienii de alte culori însă nu se poate spune că sunt tocmai săraci lipiţi... Majoritatea parlamentarilor s-au ales cu averi frumuşele în timpul mandatului. Unii au conturi de zeci sau sute de mii de euro. Alţii au zeci de spaţii comerciale. Nu mai vorbim despre vile, case de vacanţă, maşini de lux, etc...

Oricât ai fi de deschis la minte apropo de libera iniţiativă, capitalism şi inevitabilitatea apariţiei unei pături de oameni foarte avuţi, concubinajul între politică şi afaceri pare, totuşi, imoral. Să credem că politicienii miliardari de astăzi au intrat în politică doar pentru a sluji interesele naţiunii, fără să se gândească la vreun gheşeft ?

Nu cred că e cazul să fim chiar atât de naivi...