Ca să pună capăt furturilor comise de minoritatea de romi, edilii din satul Ostrovany, din estul Slovaciei, au ridicat un zid din beton care separă barăcile unde trăiesc aproximativ 1.200 de romi de restul localităţii, relatează AFP.
Contrucţia din beton lungă de 150 de metri şi înaltă de doi a fost ridicată luna trecută pentru suma de 13.000 de euro.
"Este discriminare. Primarul ar fi putut mai degrabă să cheltuiască aceşti bani ca să construiască locuinţe pentru noi", protestează Lucia Kucharova, o femeie de etnie romă de 25 de ani. Cyril Revak, primar din 1991 în acest sat cu 1.800 de locuitori, evită să vorbească despre "zid". Dar justifică ridicarea lui ca să-i apere pe localnici de furturile comise de comunitatea de romi.
"Zidul nu îi împiedică pe romi să vină în sat. Îi împiedică doar să intre în grădinile altora şi să fure. Sunt doar hoţii mărunte, în special toamna. Oamenii nu mai pot cultiva legume în propriile grădini, pentru că totul se fură", declară primarul.
Deşi majoritară în Ostrovany, comunitatea romă nu participă deloc la viaţa publică. "Am votat pentru zid deoarece consiliul municipal ar fi decis să facă acest lucru oricum", recunoaşte Dezider Duzda, singurul rom dintre cei nouă consilieri municipali.
Aproape toţi membrii comunităţii nu au un loc de muncă.
"Copiii au furat mere din grădini. Dar ce vreţi, sunt copii", spune Lucia Kucharova.
Zidul, ilegal
Alexander Patkolo, preşedintele asociaţiei "Iniţiativa Romă din Slovacia", a sesizat justiţia. "Credem că zidul a fost construit ilegal şi discriminează minoritatea romă de la Ostrovany".
În Slovacia există peste 600 de comunităţi de romi. Cei mai mulţi trăiesc fără electricitate, apă curentă sau canalizare. Slovacia are o populaþie de 5,4 milioane de locuitori. Oficial, aici trăiesc 89.000 de romi, potrivit recensământului din 2001.
Dar numărul real s-ar putea apropia de 350.000, este de părere Arne Mann, etnolog la Academia slovacă de Ştiinţe. În opinia sa, perioada comunistă a dus la marginalizarea lor.
"Înainte de cel de-al doilea război mondial, exista o bună colaborare între romi şi agricultori. Dar colectivizarea de după război a făcut ajutorul lor inutil şi a început segregarea", a mai declarat Mann.
Anul trecut, 82 la sută dintre slovaci declarau într-un sondaj că nu vor să aibă vecini romi.
Această segregare ar putea genera violenţe, avertizează cercetătorul, care face o comparaţie cu revoltele urbane care au avut loc în 2005 în Franţa, în suburbiile defavorizate cu o populaţie majoritară de origine africană.
