Apelurile la Urgenţă pentru a chema Salvarea într-unul din cartierele rău famate ale Bucureştiului constituie, de fiecare dată, o adevărată provocare pentru ambulanţieri. Pe lângă grija de a salva viaţa pacientului, aceştia mai au una în plus: să îşi păzească echipamentele medicale de hoţi.
La deplasările în cartierele mărginaşe ale Bucureştiului, personalul medical trebuie să fie mereu “cu ochi-n patru” pentru a nu le dispărea din echipamentele de pe Salvare. “Întâmpinăm mari greutăţi în Ferentari, Rahova sau Sălaj deoarece capacele de canal sunt furate şi, mai ales noaptea, abia putem să zărim găurile. În plus, trebuie să stea cineva în maşină pentru că, altfel, ne fură GPS-ul, EKG-ul sau orice le pică la îndemână”, a declarat pentru B365.ro Vasile Apostol, unul dintre cei mai vechi angajaţi ai Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov.
Peste 60% din solicitări sunt false
Mai bine de jumătate din solicitările la Salvare sunt false, după cum apreciază ambulanţierii, unii bucureşteni făcând abuzuri grave pe această temă. Unii au chemat Ambulanţa pentru a merge la internare, deşi stăteau la o staţie de autobuz distanţă de spital, iar alţii s-au răzgândit chiar când a ajuns Salvarea în faţa blocului. “Ne apostrofează că am întârziat şi spun că “Dacă ne-aţi făcut-o voi nouă, v-o fac şi eu vouă” şi nu mai urcă. Unuia chiar i-am scrijelit cu cheia lângă uşă ora la care am ajuns la el acasă. Din experienţă, cred că 60% din solicitări nu sunt adevărate”, a remarcat unul dintre cei mai vechi ambulanţieri ai Bucureştiului, cu o experienţă de peste 20 de ani în domeniu. El a adăugat că timpul de intervenţie poate varia de la câteva minte la câteva ore, în funcţie de numărul solicitărilor şi de priorităţile înregistrate la centrul de comandă.
Ar ajuta mult o numerotare vizibilă a blocurilor
Veteranul ambulanţierilor apreciază că timpul de răspuns la solicitarea medicală ar putea fi redus încă cu cel puţin 5-10 minute dacă adresele ar fi mai bine semnalizate. “Ne-ar ajuta enorm dacă administratorii de bloc ar scrie numărul, fie şi cu spray colorant. Numai să fie la nivelul etajului I să se vadă bine. Pierdem timp preţios pentru că nu scrie numărul blocului şi ne învârtim în jurul cozii. În bloc nu poţi intra fără cartelă şi, mai ales noaptea, nici nu poţi să suni la interfon”, a motivat Apostol.
“Populaţia este mai îmbătrânită şi mai bolnavă”
Dacă înainte de ’89, Salvarea era folosită mai mult pe post de taxi deoarece nu avea prea multe dotări, acum un sfert din activitate este dusă în spate de ambulanţieri. “Cam 25% din treabă o facem noi, înainte ca pacientul să ajungă la spital. Punem perfuzii, gulere cervicale, monitorizăm pacientul şi abia când este stabilizat îl urcăm în Ambulanţă”, a punctat Vasile Apostol.
În timp însă a crescut şi numărul solicitărilor, cam de trei ori faţă de perioada ceauşistă, după cum apreciază ambulanţierii. “Populaţia este mai îmbătrânită mai bolnavă. Când m-am angajat aveam 3-4 cazuri pe noapte şi acum nu scap fără 9-10″, a exemplificat Apostol.
Citeşte şi Cele mai teribile cazuri la care au participat veteranii de la Ambulanța București: fuga cu punga de gheață după piciorul rămas în blocul accidentului, tratarea pacienților “cu burta pe-afară”, răspunderea în fața anchetatorilor din cauza decesului unei femei care a avortat acasă și bătăile luate de la rudele pacienților.
Sursa: Realitatea
