Raport UE: România are probleme cu protecţia datelor personale şi discriminarea ţiganilor

Romania a intrat in vizorul Agentiei Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentele (FRA) pentru probleme privind protectia datelor cu caracter personal, dreptul la viata privata, dreptul la libertatea de intrunire sau privind respectarea drepturilor romilor, se arata in raportul FRA 2009, transmite NewsIn.

Raportul anual al Agentiei Uniunii Europene pentru drepturi fundamentale 2009 realizeaza o evaluare generala privind respectarea si protejarea drepturilor fundamentale cetatenesti in toate cele 27 de state membre. Raportul urmareste, in principal, gradul de implementare a Directivei Europene privind Egalitatea Rasiala, intrucat minoritatile sunt cele mai vulnerabile categorii in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului.

Raportul atrage atentia ca problematica protectiei datelor cu caracter personal si a dreptului la viata privata a inceput sa aiba o rezonanta tot mai pregnanta in UE. Astfel, in capitolul "Societate informationala, respect pentru viata privata si protectia datelor persoanle" este amintita si Romania. "In Romania, dezbaterea publica s-a concentrat asupra folosirii datelor personale in contextul supravegherii", se arata in documentul Agentiei UE, facand, cel mai probabil, referire la legile potrivit carora procurorii pot obtine mandate nelimitate de interceptare a convorbirilor cetatenilor romani.

Raportul FRA aminteste de Romania si la capitolul care evalueaza respectarea dreptului la libera intrunire si asociere pasnica. "Incidente de obstructionare de catre autoritati a dreptului la intrunire publica si cazuri de contrademonstratii au fost observate in Romania, Bulgaria, Estonia, Letonia si Polonia".

In ceea ce priveste discriminarea minoritatilor, mai ales a romilor din Romania, raportul FRA constata ca Romania se incadreaza la un nivel mediu al numarului de plangeri colectate de autoritatile competente din domeniul discriminarii. Observand o variatie foarte mare intre numarul de plangeri inregistrate in state membre au determinat patru categorii: "Mai putin de 10 plangeri inregistrate", "Intre 10 si 100", "Intre 100 si 500" si "Peste 500".

Estonia, Malta si Slovenia sunt singurele trei state din UE unde au fost inregistrate mai putin de 10 plangeri. Romania face parte din cea de a doua categorie (10-100), alaturi de Bulgaria, Danemarca, Grecia, Ungaria, Irlanda, Lituania, Letonia, Portugalia si Slovacia. Alte sase state au intre 100 si 500 de plangeri: Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Italia si Olanda. Patru state membre au inregistrat un numar semnificativ mai mare de plangeri: Belgia(1691), Franta (1690), Suedia (905), Marea Britanie (peste 3.500).

La capitolul care evalueaza calitatea mecanismelor de colectare a datelor oficiale privind infractiunile si violentele cu caracter rasist, Romania este criticata. Raportul clasifica statele membre in patru categorii - colectare cuprinzatoare, colectare buna, colectare limitata si colectare inexistenta. Romania se incadreaza, alaturi de Italia, Spania, Grecia, Portualia si Malta, in categoria "colectare inexistenta".

Numai trei tari - Suedia, Finlanda si Marea Britanie -  figureaza cu o colectare cuprinzatoare. Belgia, Cehia, Danemarca, Franta, Germania, Irlanda, Polonia si Slovacia sunt evaluate ca avand o colectare buna, iar o colectare limitata a datelor se regaseste in Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Leonia, Lituania, Luxemburg, Olanda si Slovenia.

In plus, in Romania, ca si in Bulgaria, Cehia si Slovacia, aproape 60% dintre romi spun ca s-au simtit discriminati, se arata in documentul FRA, care citeaza un raport al Centrului European pentru Drepturile Omului. Totodata, Romania este amintita si la capitolul privind dreptul la adapost. Astfel, raportul FRA constata ca in Romania au fost inregistrate cazure de discriminare directa sau indirecta privind accesul la adapost sau cazuri de evacuare fortata. In aceeasi situatie se afla si Bulgaria, Cehia, Spania, Finlanda, Franta, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, Slovenia, Slovacia, Suedia si Marea Britanie. 

Romania este luata in vizor si la capitolul "Incidente rasiste si practici discriminatorii". Astfel, in Romania au fost identificate o serie de cazuri de discurs instigator la ura din partea unor profesori impotriva elevilor provenind dintr-o anumita minoritate. Tara noastra figureaza si cu un exempu concret, in care o profesoara a strigat la elevii ei de clasa a-6-a remarci rasiste. "Intrati in clase, tigani imputiti!. Din cauza voastra se impute tot holul. M-am saturat de voi si sper sa crapati", a urlat profesoara, potrivit raportului.

In mod imbucurator, Romania este mentionata si la "Bune practici" privind protejarea drepturilor fundamentale ale minoritatilor. In acest context, este amintit programul-pilot din 2008 denumit "Locuinte sociale pentru comunitatile de romi". Prin acest program, explica FRA, au fost implementate o serie de programe locale de construire de locuinte in zonele de dezvoltare ale Romaniei. Locuintele vor fi administrate si alocate familiilor de romi cu venituri mici de catre consiliile locale. Guvernul Romaniei a aprobat, in acest sens, in octombrie 2008, construirea a 300 de locuinte sociale pentru familii rome.

Agentia pentru drepturi fundamentale din UE, FRA, le-a cerut miercuri statelor membre un sistem mai viabil pentru strangerea datelor despre discriminare, pentru a putea elabora politici cu tinte precise in domeniu. Din cele 27 de membre, numai 12 strang date penale suficient de viabile, potrivit agentiei.

"Guvernele trebuie sa aplice sisteme ameliorate de colectare a datelor, mai ales pentru actele legate de discriminari", a declarat Anastasia Crickley, presedintele consiliului de administratie al FRA, prezentand raportul anual, la Viena.

Numarul cazurilor declarate de discriminare a crescut in 2008 in Irlanda, Austria, Marea Britanie, Polonia si Suedia, comparativ cu anul trecut, dar a scazut in Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Franta, Slovacia si Finlanda, potrivit raportului.

Potrivit lui Morten Kjaerum, directorul FRA, se constanta "o semnalare slaba" dramatica a actelor legate de discriminari.

Ancheta UE-Mindis din 2008 efectuata pe un esantion de 23.500 de membri ai minoritatilor etnice din statele din UE arata ca 37% dintre respondenti au fost victime ale discriminarii in ultimele 12 luni si ca 4% au fost amenintate sau atacate. Potrivit studiului, respondentii nu-si cunosc drepturile: 39% stiu ca discriminarea este interzisa prin lege si numai 20% cunosc un organism ce i-ar putea ajuta pe cei discriminati.

"Ceea ce vedem in statisticile oficiale nu este decat varful icebergului", a spus Kjaerum. Multe dintre victime nu primesc despagubiri si multi dintre autorii actelor de discriminare se bucura de facto de impunitate, a explicat el.

Sursa: Romania Libera