Cu ocazia recensământului ce se derulează zilelea acestea în România, s-a pus şi problema declarării sau nedeclarării cetăţenilor români de etnie romă. Deşi mai multe statistici oficiale arată că în România trăiesc circa 2,5 milioane de romi, la ultimul recensământ din 2002 s-au declarat doar 535.250 de cetăţeni de etnie romă. Nimeni nu ştie însă care este numărul real al acestora, şi specialiştii spun că nici la acest recensământ nu se vor declara decât foarte puţini. Ce probleme au românii dacă romii nu se declară romi la recensământ?
Câţi romi trăiesc în România
Statisticile privind numărul de cetăţeni romi din România sunt destul de contradictorii. Statisticile oficiale din România arată, potrivit Recensământului din 2002, că în România sunt numai 535.250 de cetăţeni de etnie romă. Pe de altă parte, estimările Comisiei Europene arată că în România trăiesc între 1,8-2,5 milioane de romi. Banca Mondială vine cu statisticile ei, avansând cifra de 3 milioane de romi. Amnesty International menţionează cifra de 2.2 milioane de romi echivalentul a aproape 10% din populaţie.
De ce nu se declară romii romi: “Eu sunt român. Pe buletinul meu scrie că sunt român. Scrie RO? Păi atunci asta sunt!”
Romii nu se declară cel mai adesea pentru că se simt discriminaţi, dar şi din confuzia dintre etnie şi cetăţenie. Un exemplu grăitor care ilustrează atât sentimentul discriminării, cât şi pe cel al confuziei, este o declaraţie a unei cetăţence de etnie romă: “Suntem romi, ţigani, de aştia mai de mătase. Ţigani suntem, că nu suntem români, acuma tot oameni suntem", spune o femeie de etnie romă. Sau ”Eu sunt român. Pe buletinul meu scrie ca sunt român. Scrie RO? Păi atunci asta sunt!”, spune enervat un cetăţean de etnie romă, de 66 de ani.
Regele autoproclamat Cioabă i-a îndemnat pe romi să-şi declare etnia la actualul recensământ
Cu toate că Regele autoproclamat al romilor, Florin Cioabă, declară că înţelege motivele pentru care romii se simt discriminaţi, acesta îi incurajează să îşi declare etnia la actualul recensământ, invocând că în felul acesta vor putea avea mai multe facilităţi. Florin Cioabă consideră că problemele care sunt puse mereu în cârca romilor îi fac pe aceştia să îşi ascundă etnia.
La rândul său, Marian Mandache, reprezentant al Romani Criss, i-a îndemnat pe romi să-şi declare etnia, argumentând că, dacă statisticile arată numărul lor real, atunci politicile de integrare pot fi mai bine articulate, iar localităţile cu peste 20% romi ar putea folosi limba romani în administraţie.
Se pune problema dacă romii se declară sau nu. Dar îi întreabă oare vreun recenzor care este etnia, sau o trec ei din oficiu?
Strict legal, din totalul de circa 100 de întrebări puse la recensământ, cetăţenii pot refuza să răspundă la patru întrebări, una dintre ele fiind şi cea referitoare la etnie. Întrebarea despre etnie, aşa cum este ea formulată în cadrul recensământului în desfăşurare, sună cam aşa: “Cărei etnii consideră persoana că îi aparţine?”. Celelalte trei întrebări cu caracter opţional din cadrul actualului recensământ sunt legate de limba maternă, religie şi posibile dizabilităţi.
În preajma recensământului au existat campanii ale organizaţilor minorităţii rome, prin care romii erau îndemnaţi să-şi declare deschis etnia. „Dacă eşti rom, declară-ţi deschis etnia la recensământul din octombrie 2011”!, aşa suna un slogan al unei campanii de acest tip.
Într-adevăr, aşa cum este formulată întrebarea despre etnie, ea dă posibilitatea opţiunii: a declara sau a nu declara. Dar oare recenzorul îl întreabă pe cetăţean ce etnie are? Pe tine te-a întrebat recenzorul ce etnie ai?
Am văzut din campaniile organizaţiilor care apără drepturile minorităţii rome că declararea etniei rome la recensământul desfăşurat în perioada 20-30 octombrie 2011 ar putea aduce benificii comunităţii rome care trăieşte în România. Dar ce implicaţii are declararea sau nedecalarea etniei rome pentru cetăţenii etnici români?
Sursa: ADEVARUL
