Germania a convenit cu Kosovo repatrierea a 13.000 refugiaţi, majoritatea ţigani

De numai un minut au avut nevoie cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez,Nicolas Sarkozy pentru a tranşa polemica privind dezminţita expulzare a romilor din Germania. Săptămâna trecută, doamna Merkel nu a avut suficient timp pentru a contrazice declaraţiile şefului statului francez. Sarkozy asigurase la 16 septembrie că Merkel l-a informat de intenţiile ei de ”a desfiinţa taberele de romi” din Germania, notează miercuri ziarul spaniol El Pais, monitorizat de Agerpres.

Potrivit guvernului german, nu numai că este falsă acuzaţia de desfiinţare a ”taberelor de ţigani”, dar ”nici măcar nu există aşa ceva”. Polemica a suscitat o amplă dezbatere pe această temă.

Un acord încheiat în aprilie între guvernul german şi cel din Kosovo prevede repatrierea a 13.000 de refugiaţi kosovari din recent independizata republică balcanică. Aproximativ 8.500 dintre ei sunt romi. Acordul cu Kosovo, care nu este membru al Uniunii Europene (UE), a intrat în vigoare la 1 septembrie, iar punerea sa în practică revine Biroului Federal de Migraţie din Germania.

Germania s-a angajat să nu se expulzeze în Kosovo mai mult de 2.500 de persoane pe an. În 2009, au fost repatriate 541 de persoane, dintre care 76 erau ţigani. Anul acesta au fost nevoite să plece din Germania, 364 de persoane, din care 102 de etnie romă. Principalele valuri de refugiaţi kosovari au venit în Germania după războiul din 1999.

Asemeni evreilor, ţiganii germani au suferit persecuţiile şi exterminarea naziştilor. Ca ”minoritate naţională” recunoscută oficial, aproximativ 70.000 de cetăţeni germani de etnie romă sunt azi rezonabil integraţi. Mult mai rău stau cei veniţi după lărgirea Uniunii spre est şi care trăiesc în condiţii foarte precare în marile oraşe. La Berlin şi Frankfurt sunt obişnuite imaginile tinerilor romi care spală parbrizele la stopuri, lucru neobişnuit acum zece ani.

Ameninţările de expulzare în Kosovo au fost mulţi ani împiedicate de limbul legal în care s-a aflat această provincie, ca urmare a reticenţelor Pristinei de a accepta întoarcerea lor. Prin acordul din aprilie, situaţia lor prinde contur. Sunt expulzări legale şi bazate pe un acord de repatriere, dar afectează persoane care în unele cazuri trăiesc de zece ani în Germania, unde mulţi dintre ei s-au născut ori s-au şcolarizat. Organizaţii umanitare precum Pro Asyl au avertizat că prin aceste expulzări refugiaţii sunt condamnaţi la o viaţă de sărăcie în ţara pe care au abandonat-o din cauza războiului.

Aceeaşi temă este tratată şi de ziarul Las Provincias care precizează că documentul germano-kosovar a fost semnat în aprilie de ministrul de interne, Thomas de Maiziere, şi de omologul său, Bajram Rexhepi. ”Germania nu preconizează o expulzare masivă”, declarase De Maiziere. Spre deosebire de ţiganii expulzaţi din Franţa, kosovarii nu aparţin unei ţări membre a UE, ceea ce îi împiedică să se mişte liber pe teritoriul comunitar, dar nici nu sunt ilegali şi nu trăiesc în tabere, având în vedere că au statut de refugiaţi.

În pofida legalităţii acordului oficial germano-kosovar, repatrierile au fost criticate de guvernele regionale ale landului Berlin şi Renaniei de Nord-Westfalia. Miniştrii lor de interne au denunţat că expulzaţii nu vor fi bineveniţi în noua ţară unde în trecut au fost persecutaţi de minoritatea sâbă iar acum sunt respinşi de majoritatea albaneză.

Acest aspect a fost evidenţiat şi de Consiliului central al al comunităţiii sinti şi roma, organismul oficial care apără interesele etnicilor romi care trăiesc în Germania şi care a cerut autorităţilor oficiale să anuleze repatrierea. ”Multe familii care au fost obligate să se întoarcă au denunţat relele tratamente din Kosovo, unde nu au un acoperiş şi nici un loc de muncă”, a spus Herbert Heuss, unul din conducătorii Consiliului.

Decizia executivului lui Merkel a scos însă la vedere o problemă similară celei a ţiganilor din Franţa: nu sunt bineveniţi nici în Germania, chiar dacă această ţară va avea nevoie într-un viitor apropiat de mâna de muncă a jumătate de milion de străini anual, pentru ca angrenajul său economic să nu se resimtă.

Sursa: Romania Libera