Europa de Est devine un teren din ce în ce mai neprielnic pentru romii luaţi în vizor de grupurile de extremă dreaptă. În ultimele 18 luni, opt romi au fost ucişi în urma unor atacuri rasiste în Ungaria, Slovacia şi în Cehia.
În weekend, poliţia slovacă a reuşit cu greu să calmeze tensiunile naţionaliste care au escaladat în estul ţării. Aproximativ 200 de membri ai partidului de extremă dreaptă Slovenska Pospolitist (Frăţia Slovacă), majoritatea având capul ras, aspect distinctiv al simpatizanţilor neonazişti, au mărşăluit duminică în oraşul Sarisske Michalany, protestând faţă de ceea ce ei numeau „teroarea ţigănească“.
Extremiştii i-au atacat cu pietre şi sticle pe poliţiştii trimişi să menţină ordinea, iar bilanţul luptelor de stradă numără cinci poliţişti şi doi manifestanţi răniţi, la care se adaugă circa 30 de arestări operate. Protestele extremei drepte au avut drept pretext un incident petrecut săptămâna trecută, când un bătrân a fost bătut şi a suferit răni grave, iar pentru atac sunt bănuiţi doi adolescenţi de etnie romă.
E numai cel mai recent incident cu conotaţie rasistă dintr-o serie largă de atacuri cu iz de pogrom la adresa romilor care au cuprins întreaga regiune.
Aşa cum avertizează multe ONG-uri, tendinţa e foarte pronunţată, iar violenţele au final tragic mai ales în ţările din Estul Europei, care s-au alăturat Uniunii Europene după experienţa comunismului.
Un raport al think-tank-ului Stratfor avertizează că xenofobia înfloreşte pe timp de criză, ca un efect secundar al problemelor sociale inerente, iar romii, o categorie etnică privită adesea ca o problemă socio-economică, sunt ţinte predilecte. Potrivit grupului European Roma Rights Centre, atacurile armate sau cu bombe incendiare ale căror victime au fost romii în Ungaria, Slovacia şi Cehia s-au soldat cu opt morţi în ultimul an şi jumătate. Corelativ, popularitatea formaţiunilor de extremă creşte vertiginos, aşa cum o arată şi rezultatele alegerilor europene.
La sfârşitul anului trecut, partidele cu înclinaţie extremistă au căutat răfuiala cu romii şi în Cehia. În noiembrie 2008, inflamaţi de o serie de discursuri împotriva minorităţii rome ţinute de liderii partidului, sute de simpatizanţi ai Partidului Muncitorilor, formaţiune cu un pronunţat caracter extremist, s-au adunat în oraşul Litvinov şi au încercat să ia cu asalt o suburbie locuită preponderent de romi.
De departe, romii se confruntă cu cele mai mari probleme în Ungaria, ţară care, până mai ieri, era privită drept un model al integrării şi autonomiei acestei minorităţi. Vineri, în localitatea Kisleta a fost îngropată cea mai recentă victimă a atacurilor cu conotaţie etnică. Maria Balogh, în vârstă de 45 de ani, şi fiica acesteia, o fetiţă de numai 13 ani, au fost împuşcate luni. Femeia a murit, însă fetiţa a supravieţuit şi e încă internată în spital.
Atacul de săptămâna trecută a ridicat bilanţul romilor morţi în Ungaria la şase. Poliţiştii cred că atacurile au legătură între ele şi în spatele lor se află un grup restrâns. Această ipoteză pare să fie întărită de modul de operare similar în toate cele şase crime: atacurile vizează locuinţe ale romilor de la marginea satelor mici din estul Ungariei, în apropierea autostrăzii care asigură ucigaşilor o rută de fugă, atacatorii aprind casele, iar apoi îi împuşcă pe romii care ies afară. De asemenea, potrivit poliţiştilor maghiari, armele de foc cu care au fost împuşcate Maria Balogh şi fiica ei au fost folosite şi în cel puţin alte două incidente similare. 100 de poliţişti lucrează la rezolvarea acestor cazuri, iar autorităţile au dublat recent recompensa promisă în schimbul informaţiilor, punând la bătaie 370.000 de euro.
Presa maghiară şi cea internaţională intuiesc o legătură între violenţe şi Garda Maghiară, falanga paramilitară a partidului de extremă dreaptă Jobbik, care a câştigat trei mandate europarlamentare în urma alegerilor din iunie. Într-un comunicat remis Cotidianului, Jobbik califică aceste acuzaţii drept o „vânătoare de vrăjitoare“ şi cheamă la o dezbatere publică asupra „pacostei ţigăneşti“. Garda Maghiară a organizat mai multe marşuri de intimidare a romilor astfel că, într-un final, o instanţă din Budapesta a hotărât dizolvarea organizaţiei.
După incidentul de la Hădăreni, când românii şi maghiarii din localitatea mureşeană au ars de vii mai mulţi romi, România nu s-a confruntat cu incidente etnice grave în afara unor conflicte răzleţe şi locale. Totuşi, retorica xenofobă există în sfera publică, un exemplu fiind demersul unui cotidian central de a iniţia o lege prin care să impună folosirea cuvântului „ţigan“ - considerat încărcat de conotaţii peiorative - în locul celui de „rom“, care se foloseşte în prezent în actele oficiale. În ultimele săptămâni însă, tensiunile interetnice au escaladat între maghiarii şi romii din localitatea Sâncrăieni din judeţul Harghita. După ce un maghiar a fost înjunghiat de un rom, maghiarii din sat au căutat răzbunare şi au atacat cu sticle incendiare casele romilor.
Integrarea romilor, o problemă europeană
În septembrie 2008 a avut loc la Bruxelles primul summit european pe tema romilor organizat de Comisia Europeană în parteneriat cu Fundaţia Soros. Cu acest prilej, executivul european s-a angajat să lupte activ împotriva discriminării romilor şi împotriva excluziunii sociale. În sprijinul acestor planuri, Comisia propunea ca fondurile europene să fie suplimentate cu fonduri naţionale. Aşa cum o arată statisticile privind România, absorbţia fondurilor destinate integrării romilor este însă foarte slabă. Un al doilea summit pe această temă urmează să fie organizat în 2010, sub preşedinţia spaniolă a UE, întrucât politicile anunţate în 2008 au rămas la nivel declarativ.
Romii, aruncaţi după zid
În multe ţări, majoritatea caută să-i ţină la distanţă pe romi, izolându-i în spatele unor ziduri. Segregarea comunităţilor de romi are efecte negative, cred antropologii. Un exemplu în acest sens este dat de primarul din Tărlungeni, Braşov, care a împrejmuit comunitatea de romi din sat cu un zid din beton înalt de doi metri, astfel încât romii sunt nevoiţi să facă un ocol de doi kilometri pentru a ajunge în centrul localităţii. Ideea zidului le-a venit şi locuitorilor oraşului ceh Nestemice, care au apelat la aceeaşi soluţie în 1999. Tot o formă de discriminare este şi relocarea romilor în tabere, iniţiată de Valter Veltroni, edilul Romei. În tabăra de la Castel Romano, la 35 de kilometri de Roma, romii trăiesc în containere, au apă o oră pe zi, nu beneficiază de protecţie împotriva incendiilor şi numeroase maşini de poliţie dau târcoale taberei. Mai mult, tabăra din Via Condoni este chiar împrejmuită cu sârmă ghimpată.
Sursa: Cotidianul
