În fiecare luni seară, în faţa caselor ţiganilor din Sânmărtin se adună maghiarii din sat. Cu trei luni în urmă au atacat casele romilor, au dat foc şi i-au alungat în pădure, supăraţi că romii obişnuiau să fure. Maghiarii au făcut un pact cu ei, în 15 puncte, prin care le-au impus reguli de trai, dar şi să-ţi vândă caii. Ţiganii au semnat.
L-au şi respectat, până acum nu s-au înregistrat încălcări. Deşi pactul este considerat abuziv de unele organizaţii civice, romii au tăcut şi au înghiţit. Şi ei se consideră vinovaţi pentru cei care comiteau furturi. Acum sunt atât de speriaţi încât nu mai au curajul să iasă în drum, la întâlnirea cu maghiarii. Stau mai deoparte, câţiva adulţi şi câţiva puşti. Au înţeles că nu e de glumă. Iar maghiarii le amintesc asta în fiecare luni seară.
Extremismul maghiar se face simţit şi faţă de presă
Întâlnirile maghiarilor din satul Ciucani sunt secrete. La ele participă atât tineri îmbrăcaţi în haine de camuflaj, cât şi bărbaţi mai vârstnici ai satului.Luni, 17 august, pe înserat, acolo erau cam 150 de oameni. Întrebaţi de ce se adună, maghiarii dau răspunsuri evazive. Te privesc cu suspiciune şi aşteaptă momentul când cineva va şti ce e de făcut cu tine, cu intrusul. Oricine ai fi. În câteva minute sosesc şi echipajele de poliţie. Nici poliţistul nu vrea să vorbească cu presa. În schimb, vorbeşte cu sătenii. Ei îl întreabă insistent şi acuzator pe poliţist cine a dat lista cu participanţii la evenimente la procuratură. Îi cer socoteală. Le răspunde că nu el, poate SRI-ul...
Sătenii se înfurie. Se întorc şi văd străini printre ei. În câteva secunde, un grup de oameni furioşi spun într-o limbă română clară să plecăm imediat de acolo, imediat să plecăm din satul lor, cine ne-a trimis? Cine? Deşi promit că plecăm imediat, continuă să strige, să mă tragă de haine, să mă împingă cu violenţă.
Plecăm în grabă, nu înainte să vedem cum poliţistul aflat acolo a întors spatele şi nu a schiţat nici un gest ca să-i potolească pe oameni. Nu ne-a apărat în nici un fel. Când ieşim din îmbulzeală soseşte şi a doua maşină de poliţie. Este un poliţist cu grad mare, comisar. Mai târziu, la secţia de poliţie aveam să aflăm de la el cine este şi cine nu este salvat...
Poliţiştii: „E o isterie care poate scăpa de sub control“
Ştefan Antal este locţiitorul comandantului IPJ Harghita. Şeful este în concediu. Ştie tot ce se întâmplă. Tocmai de aceea au luat măsura sporirii efectivelor din Sânmărtin şi alocării unui echipaj de jandarmi. „E mai mult decât o încăierare între romi şi maghiari. Peste tot în ţară au loc incidente legate de romi. Dar aici e mai mult decât atât. Faptul că se adună în sat îi ţine sub tensiune pe romi, dar şi pe noi. E ceva neobişnuit în astfel de situaţii. Nu acceptă pe nimeni în satul lor, l-au alungat şi pe un cetăţean venit în vizită să caute nu ştiu pe cine. Nu mă mir că v-au alungat, nu tolerează pe nimeni din afară“, spune comisarul Antal.
Pe doi tineri cu pantaloni de camuflaj participanţi la adunarea de seară îi recunoaşte din fotografie. Bănuieşte că lucrurile sunt alimentate din afara comunităţii, iar aici alte organe ale statului trebuie să se implice. Într-o tabără unde se vindea cartea unui criminal de război, Adalbert Wass, iar participanţii au fost acuzaţi de propagandă a extremei drepte, poliţia a dat amenzi pentru că vânzătorii cărţii nu eliberau chitanţă. „În lipsa unei legislaţii cuprinzătoare, asta nu-i o soluţie“, recunoaşte Antal, „pentru că data viitoare vor veni cu chitanţier şi nu vom mai avea ce face!“
În Sânmărtin au făcut cercetări. Sunt întocmite dosare penale. „Cercetările sunt finalizate, dosarele penale sunt la procuror şi urmează să se stabilească vinovăţia în justiţie. Acolo s-au făcut fapte penale şi vor fi pedepsiţi pentru asta. În ceea ce priveşte prevenţia, avem întăriri în satele cu probleme, iar pe raza întregului judeţ avem o atenţionare specială“, explică comisarul-şef Ştefan Antal, adjunctul şefului Poliţiei judeţului Harghita.
La Primărie nu se întâmplă nimic
Primarul comunei Sânmărtin este în concediu. Viceprimarul nu ştie, nu se bagă, nu poate, nu vrea. El a auzit de întâlnirile din sat, dar nu a fost niciodată acolo, nu ştie de ce se adună oamenii. În pactul cu ţiganii, primăria nu s-a implicat, nu au angajat mediator sanitar pentru romi, deşi legea o cere, nu au mediator şcolar pentru ei şi nici expert. Nu au nici un plan pentru comunităţile de romi şi nici un fel de proiect pentru ei.
Vocile nopţii
Maghiarii din Sânmărtin vor să-şi rezolve singuri problemele cu romii. Ei le spun ţiganilor, de câte ori au ocazia că ei au bani, dacă vor fi pedepsiţi, plătesc, dar apoi se vor răzbuna. Iar atunci nu va fi nici presa, nici organizaţiile să-i apere. Acum ţiganii îi cred. Ei nu ştiu carte, nu citesc presa, nu prea ştiu bine nici la ce le folosesc organizaţiile, habar n-au cum ar putea să iasă din belea şi nici nu mai cred că pot ieşi.
În Sânmărtin înţeleg mai bine ca oriunde cuvintele comisarului detaşat la poliţia din comună: „Cine ştie să scrie şi să citească e salvat...“.
Organizaţia extremistă Jobbik are „soluţia“ pentru ţigani
În ultimul timp, presa românească a semnalat o intensificare a mişcărilor politice extremiste maghiare în Transilvania. După modelul „Gărzii Maghiare“ din Ungaria (scoasă de justiţia de la Budapesta în afara legii la începutul lunii iulie a acestui an), fostul preşedinte al Consiliului Naţional Secuiesc din „Scaunul Ciuc“ Csibi Barna anunţa în urmă cu câtăva vreme că intenţionează să înfiinţeze „Garda Secuiască“.
„Ştiu că există UDMR, CNS şi alte asociaţii ale maghiarilor din România, dar nici una nu face nimic. Garda Secuiască ar trăi şi ar munci pentru naţie, pentru popor“, explica iniţiatorul.
Manifestările extremiste din secuime sunt încurajate, în unele cazuri, chiar de autorităţile locale. Consiliul Judeţean Harghita a alocat, în urmă cu mai puţin de două luni, bani publici pentru organizarea unei tabere a Tineretului Maghiar Ardelean la Gheorghieni, al cărui invitat de onoare a fost Vona Gabor, preşedintele partidului de extremă dreapta din Ungaria, Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună).
Jobbik se prezintă drept singurul partid care poate rezolva „una dintre problemele fundamentale ale societăţii ungare, cea a populaţiei ţigăneşti în continuă creştere“.
Carol şi ţiganii lui
Pe câmpurile dintre Sânmărtin şi Miercurea Ciuc, peste pământul înbubat cu cartofi, ţigăncile îşi flutură fustele înflorate şi iute, iute umplu sacii roşii cu cartofi. Copiii lor se joacă în ţărână, cuminţi, iar calul paşte alături, lângă căruţă. Seara, Carol le dă câte un sac cu cartofi pentru ziua de muncă. Femeile îi pun în căruţă, cartofii şi copiii, îşi strâng fustele înflorate şi pornesc spre casele lor. E mulţumit cum lucrează cu ei, de mulţi ani. Lui Carol îi plac ţiganii aşa cum sunt. „În India, stau sub copac şi gândesc, acolo sunt consideraţi înţelepţi. Aşa sunt ei. Altfel decât noi. Vin să lucreze la cartofi cu mine doar dacă vor, dacă le place. Nu trebuie să-i schimbăm şi nici nu e bine să se schimbe. Mie îmi plac aşa cum sunt.“ Dar Carol este cercetător ştiinţific la Miercurea Ciuc. El ştie că nu poţi să accepţi ceva decât dacă-l înţelegi.
Sursa: Cotidianul
