Noi incidente stau să izbucnească în localitatea Sânmartin, de această dată între reprezentanţii asociaţiilor romilor şi autorităţi.
La aproape două luni de la incidentele dintre maghiari şi romi, în localitatea harghiteană Sânmartin este pe cale să izbucnească un nou conflict, de data aceasta între romi şi autorităţi. Motivul: mai mulţi membri ai comunităţii minoritare din localitate, între care şi trei minori cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, au fost amprentaţi de poliţişti la finele săptămânii trecute.
Mai multe asociaţii ale romilor - ai căror reprezentanţi au asistat la această „operaţiune” a poliţiei - se revoltă acum, susţinând că celor amprentaţi le-au fost încălcate drepturile, întrucât autorităţile nu le-au prezentat motivele pentru care era necesară „identificarea dactiloscopică”.
„Procedura este abuzivă”
„Iniţial, nu au fost informaţi nici de ce trebuie să se prezinte la poliţie. Li s-a explicat ulterior că trebuie să dea de claraţii cu scopul de a solicita daune
morale maghiarilor pentru prejudiciul cauzat (la începutul lunii iunie, 100 de maghiari au protestat în stradă, după ce doi localnici au fost bătuţi de romii ca re-şi lăsaseră caii să pască pe terenurile acestora. În urma conflictului, o casă a romilor a fost incendiată)”, arată oficialii asocaţiilor Romani CRISS şi Şanse Egale.
„Procedura la care au fost supuşi romii din Sânmartin este abuzivă şi nelegală”, se arată într-un document semnat de reprezentanţii a şase organizaţii ale comunităţii rome. Poliţiştii se apără arătând că nu au făcut decât să respecte legea, în condiţiile în care cei amprentaţi sunt suspectaţi de comiterea a zeci de furturi şi tâlhării.
„Poliţia harghiteană nu a făcut decât să aplice legea într-o ţară civilizată a UE. Desfăşurăm cercetări privind identificarea persoanelor care încalcă legea”, a precizat agentul-şef Filip Gheorghe, reprezentantul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Harghita.
Mai mult, localnicii din Sânmartin susţin că sunt terorizaţi de romii care le fură, zilnic, din gospodării. „Şi acum o lună, oamenii s-au revoltat şi au acuzat poliţia că nu face nimic. Conflictul a izbucnit deoarece nu există zi în care să nu fure”, povesteşte medicul
Maria Tamaş. „Nu avem o problemă cu romii, dar ăştia nu au nici măcar acte şi nu fac decât să fure de la ţărani”, completează şi Susana Sass, o localnică, care a fost şi ea „călcată” de hoţi.
ÎNCURAJAŢI DE NEPĂSARE
Banii pentru romi, aruncaţi pe apa sâmbetei
Peste 100 de milioane de euro, din care aproximativ 80 de milioane fonduri europene şi de la buget, restul reprezentând fonduri accesate de organizaţiile nonguvernamentale de la guverne străine, persoane juridice şi fundaţii româneşti şi occidentale. Atât s-ar fi cheltuit, în ultimii 20 de ani, pentru a îmbunătăţi situaţia socială a celor aproximativ 2.000.000 de romi câţi locuiesc, neoficial, în România. Cu toate acestea, rapoartele oficiale arată că romii locuiesc în condiţii precare, „remarcându-se chiar un fenomen de ghetoizare”, întâmpină mari probleme legate de accesul pe piaţa muncii, dar şi la serviciile
sociale de bază (educaţie şi sănătate). „Deşi cele peste 200 de asociaţii şi organizaţii ale romilor susţin că au derulat zeci de mii de proiecte, rezultatul acestora nu se vede. O mare parte dintre romi trăiesc în continuare în sărăcie, nu au acte, nu merg la şcoală şi, în lipsa unui venit, recurg la infracţiuni”, susţin surse guvernamentale.
Sursa: EVZ
