Cluj: ajutoare olandeze pentru rromii de la Pata Rât

Un olandez este de peste 20 de ani prietenul romilor din ghetoul Dallas. Bert Looij, împreună cu soția sa, Margriet, au lăsat deoparte confortul vieții din Olanda și s-au mutat la Cluj-Napoca, dedicându-se total acțiunilor caritabile. Mai mult, fundația din care fac parte a cumpărat la sfârșitul lui 2011 terenul pe care romii de la periferia orașului și-au ridicat cocioabele din carton. Cu timpul, ei vor ridica noul Dallas.

Ghetoul de la marginea Clujului din apropierea rampei de gunoi Pata Rât a fost botezat ironic Dallas, tocmai pentru că nu are nimic de a face cu celebrul oraș de bogătași din serialul american. Aici locuiesc de ani buni peste 600 de familii de romi care își câștigă existența exclusiv din colectarea deșeurilor din groapa de gunoi pe care le vând apoi mai departe. Traiul lor aproape primitiv nu îi mai impresionează pe români. Romii nu au case, ci locuințe din carton, nu au canalizare sau apă potabilă și nici nu sunt racordați la agentul termic. În schimb, străinii se „minunează” de fiecare dată când ajung față în față cu realitatea dură din comunitățile de romi de la noi din țară. Este și cazul familiei de olandezi care a ajuns în România în anii 90 și nu a mai vrut să plece. Și nu pentru că s-au îndrăgostit de Cluj-Napoca, ci pentru că au crezut în schimbare.

“Afacere“ cu Dumnezeu

Primul contact al olandezului cu România a fost în calitate de simplu turist, în urmă cu 20 de ani. „Când am trecut o dată pe acolo am văzut toată problema, toate mizeriile, românii disperați și am întrebat în jur de ce nimeni nu ajută aici? Și toată lumea a spus că nu este posibil”, își aduce aminte Bert Looij. Pentru olandezul zburător însă, imposibilul nu a fost un răspuns satisfăcător. Întors în Olanda, Bert i-a explicat soției sale că vrea să revină, dar nu pentru o scurtă vizită, ci pentru a se stabili în România. Chiar dacă la început Margriet nu a fost de acord cu această decizie, în cele din urmă ea a spus „da”. Demersurile pentru mutare au durat aproximativ un an, timp în care Bert a contactat diverse organizații caritabile care să-i susțină planul. Cea mai dificilă parte a fost însă să se despartă de casă, de prieteni, de familie. A fost ceea ce bărbatul a numit o „afacere” cu Dumnezeu. „A fost foarte greu la început. Emoțional, vroiam să ne întoarcem în Olanda. Românii se gândeau atunci «au venit olandezii să ne spioneze»”, povestește Bert.

Birocrația și România

În comunitatea romilor de la perferia Clujului, familia Looij nu a fost primită inițial cu brațele deschise. De-a lungul anilor, romii stabiliți aici au  primit multe promisiuni, de la autoritățile locale până la ONG-uri care i-au vizitat, dar nimeni nu le-a întins mâna concret, prin urmare reticența lor față de străinii dornici să-i salveze era justificată. „Când am ajuns prima dată acolo, eu nu am promis nimic. Nu am avut o ideea exactă, un plan, un proiect. Chiar am intrat în mijlocul romilor”, spune olandezul.

Prima piedică în calea sa a fost birocrația. A încercat chiar o colaborare cu administrația locală, dar care a eșuat de fiecare dată în cel mai diplomat mod. Timp de 7 ani s-a plimbat pe la autorități, stând de vorbă pe rând cu primarii de atunci ai Clujului, de la  Funar, la Boc și până la Apostu. „În primii câțiva ani am mers acolo (nr. red - la Primărie), la întâlnire. Stai de vorbă cu cineva, dar merge prea încet și nu am mai avut chef să aștept și am început singur”, explică el. De la vorbă până la faptă nu a fost cale lungă, iar olandezii s-au dovedit oameni imediat săritori. Cu banii vărsați prin fundația-mamă din Olanda, Bert și Margriet au început reconstrucția Dallas-ului.

Noi vrem pământ!

În octombrie 2011, olandezii și-au îndeplinit un vis și anume acela de a cumpăra terenul pe care este situat cartierul Dallas. Este vorba de o suprafață de 5620 de metri pătrați care a devenit proprietatea privată a fundației. „Ne dorim mult să construim o tabără frumoasă pentru acești romi, în care ei să trăiască în linişte, fără frica de a trebui să plece în 24 de ore (...). În acest fel fundațiile ProRomi şi ProRroma caută să ofere protecție romilor, care sunt încă supuși la asuprire și discriminare. Dorim să oferim această siguranță mai multor romi! De aceea suntem în cautare de posibilități de a cumpăra mai mult teren, adiacent terenului cumpărat”, se arată pe site-ul fundației ProRroma. Inedita achiziție, în valoare de 50.000 de euro, a fost doar startul „metamorfozei” ghetoului Dallas.

În locul cocioabelor din carton improvizate, olandezii au început să construiască case adevărate. Până acum 12 astfel de locuințe au fost ridicate pentru familiile rome. În mijlocul ghetoului a fost construită și o grădiniță unde sunt înscriși în prezent 28 de copii romi. Dacă la început a fost o muncă dificilă în a-i convinge pe romi să-și dea copiii la școală, treptat aceștia au început să înțeleagă importanța educației. De copii se ocupă în fiecare zi chiar Margriet, care de la bun început nu s-a temut să lucreze cot la cot cu romii, chiar și la sortarea gunoaielor. Pentru că sănătatea este o altă mare problemă în comunitatea romilor, olandezii au înființat și un cabinet medical cu medic de familie. Consultațiile nu sunt gratuite, deoarece Bert vrea să-i obișnuiască pe romi să plătească pentru serviciile pe care le contractează. În schimb, pentru a-i ajuta, fundația plătește jumătate din costul consultației.

Fără provocare nu-ţi trăieşti viaţa

Au trecut 20 de ani de când olandezul s-a „românizat” pe plaiurile noastre. Uitându-se în urmă, spune că nu îi pare rău de alegerea pe care a făcut-o și crede în provocări. „Un om care nu are o provocare nu își trăiește viața!”, explică Bert. El și soția sa își iau concediu doar 4 zile pe an și atunci se refugiază undeva la munte, în căutarea relaxării. Acesta este singurul „lux” pe care și-l permit, deoarece știu că undeva, la marginea orașului de 5 stele, sunt oameni care au nevoie de ei pentru a le schimba viața. Și ei pot.

Calculatoare și dușuri

Pentru Bert, Margriet și toți cei care au pus un umăr la dezvoltarea Dallas-ului, anul 2011 a fost unul bun. Pentru 2012 aceștia au însă planuri și mai ambițioase, care vor începe să fie puse în practică din această primăvară. Misionarii creștini și-au propus să deschidă un Centru Multifuncțional, care să cuprindă o sală pentru scopuri generale (spațiu comunitar), două localuri de clasă, o bucătărie, un birou, un grup sanitar cu W.C.-uri și dușuri și o magazie. Tot aici, Bert vrea să-i învețe pe romi să stăpânească „tainele” tehnologiei și spune că le va cumpăra calculatoare, iar încet-încet îi va învăța și cum să le folosească. Cu sprijinul unei alte colege olandeze, ei vor instala și o caravană, un fel de casă mobilă cu program de „after-school” pentru copii. Bert spune că dorește chiar să mai cumpere pământ în zona Dallas pentru ca ghetoul hulit de astăzi să se transforme într-un cartier adevărat de care clujenii să nu se mai teamă. „Așa nu o să mai poată intra nimeni cu buldozerul peste ei!”, explică olandezul.

Romii noștri, banii olandezilor

Fundația ProRroma are la bază o colaborare româno-olandeză și este condusă de Bert și Margriet Looij, misionari creștini. Înființată în 2003, fundația este în strânsă colaborare cu fundația ProRromi Olanda care finanțează proiectele din România. ProRroma desfășoară mai multe activități la noi în țară, atât în Cluj, cât și în județele Bihor și Covasna, unde se derulează proiecte asemănătoare de ajutorare a comunităților de romi care suferă de malnutriție, lipsa de educație, condiții inadecvate de trai, dar și discriminare.

Sursa: Citynews.ro