Amnesty International: "Tiganca imputita", un exemplu pentru discriminarea romilor in Romania

Concluziile raportului Amnesty pentru anul 2008, dat publicitatii joi, sunt ca Romania nu si-a clarificat indeajuns rolul in activitatile controversate ale CIA, organele de ordine au continuat sa fie acuzate de rele tratamente si uz excesiv de forta, iar discriminarile impotriva minoritatilor romilor si homosexualilor au persistat. Raportul organizatiei pentru drepturile omului face referire si la raportul pe justitie ale Comisiei Europene din iulie 2008, care cerea autoritatilor romane sa amelioreze sistemul judiciar si sa consolideze masurile pentru combaterea coruptiei, in special la nivelul autoritatilor locale, informeaza NewsIn.

Tortura, rele tratamente si folosirea excesiva a fortei

Continua sa fie raportate rele tratamente si folosirea fortei excesive de catre organele de ordine. Multe dintre victime sunt membre ale comunitatii rome, remarca raportul, detaliind cazul lui Ion Boaca din Clejani, judetul Giurgiu. De etnie roma, Boaca si fiul sau de 15 ani au fost raniti cand politia locala si ofiterii de jandarmerie au intrat in forta in casa lor in august 2008. Politistii l-au lovit in fata cu o arma, iar fiul a fost lovit de un glont de cauciuc. Doi copii de doi si patru ani si-au pierdut cunostinta dupa ce politia a folosit gaze lacrimogene in casa.
In 4 martie, CEDO a decis ca Romania nu a reusit sa faca o ancheta adecvata privind acuzatiile de rele tratamente aplicate unui rom de 14 ani, Constantin Stoica, de catre polisti. Baiatul fusese ranit intr-o confruntare intre fortele de ordine si romi in apropierea unui bar in aprilie 2001. El a fost trantit la pamant, batut si lovit in cap, desi le spusese politistilor ca fusese operat recent la cap. Documente medicale de dupa incident arata ca adolescentul a suferit leziuni grave in urma bataii. CEDO a stabilit de asemena ca faptele politistilor au fost in mod clar motivate de rasism.
In decembrie 2008, Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) din cadrul Consiliului Europei a publicat un raport in urma unei vizite in Romania din iunie 2006. Raportul arata ca o proportie semnificativa dintre detinutii chestionati vorbeau despre "folosirea excesiva a fortei de catre politie in timpul arestarii sau abuzuri fizice in timpul interogatoriilor care au urmat".
Guvernul roman nu a amendat legislatia privind uzul armelor de foc de catre fortele de ordine pentru a o armoniza cu standardele internationale din domeniu.
Pe de alta parte, autoritatile nu au reactionat la concluziile unei anchete a fortei ONU din Kosovo (MINUK) legata de moarte a doi barbati si ranire grava a unui al treilea in timpul unei manifestatii din 10 februarie 2007 de la Pristina. Ancheta MINUK a stabilit ca decesele si ranile au survenit ca urmare a folosirii improprii a unor gloante de cauciuc invechite de catre membrii detasamentului roman din Kosovo, arata raportul Amnesty. Pana la sfarsitul anului 2008, nu s-a gasit niciun vinovat pentru aceste decese, iar ancheta continua.
Persoane cu dizabilitati
Mai multe ONG-uri locale si internationale, inclusiv Amnesty International, Centrul de Resurse Juridice si Salvati Copiii Romania si-au exprimat constant ingrijorarea ca tratamentul si conditiile din multe clinici si spitale psihiatrice continua sa incalce standardele internationale din domeniul drepturilor omului. Autoritatile romane au recunoscut in mai ca masurile pentru protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati raman inadecvate, ca institutiile si organizatiile care ingrijesc aceste persoane nu au suficient personal, iar personalul existent nu are pregatire specializata.
In raportul sau din decembrie, CPT si-a exprimat ingrijorarea in privinta procedurilor de internare si a statutului juridic al persoanelor din institutiile psihiatrice si aziluri. CPT a subliniat ca aceste institutii functioneaza adesea cu finantari si resurse extrem de reduse. Comitetul a raportat si cazuri de decese provocate de malnutritie severa la centrul de la Nucet in 2004 si 2005 si a cerut autoritatilor si altor servicii sociale sa se asigure ca toate decesele persoanelor sub 40 de ani din institutii psihiatrice si care nu sufera de boli letale sa fie anchetate in mod adecvat.

Discriminare

Discriminarea impotriva romilor, atat de catre functionarii publici, cat si in societate in general, ramane larg raspandita si adanc inradacinata. Autoritatile romane nu au luat masurile adecvate pentru a combate discriminarea si a pune capat violentei impotriva romilor.
In septembrie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca expresia "tiganca imputita" folosita de presedintele Traian Basescu pentru a se referi la o jurnalista in mai 2007 este discriminatorie. Totusi, Curtea nu a aplicat sanctiuni pentru ca remarca a fost facuta in cadrul unei discutii priovate.
Romii au continuat sa nu aiba acces egal la educatie, locuinte, ingrijire medicala si locuri de munca, In raportul sau catre Consiliul ONU pentru drepturile omului din mai 2008, Romania a recunoscut ca romii se confrunta cu insecuritate economica si sunt deosebit de expusi la diverse forme de discriminare. Raportul a remarcat de asemenea ca romii sunt supusi unor politici ce pot duce la segregare, in special in domeniul educatiei.
In 2 octombrie, Istvan Haller, membru al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, a inceput o greva a foamei pentru a denunta esecul constant al guvernului roman de a implementa masurile ce fusesera promise in urma unor atacuri grave asupra comunitatilor de romi din Hadareni, Plaiesii de Sus si Casinul Nou la inceputul anilor 90. Cel putin cinci persoane au fost ucise si 45 de case au fost distruse in timpul acelor violente. Sute de persoane au ramas fara adapost, in timp ce autoritatile locale nu au intervenit, desi nu au participat activ nici la atacuri.
In urma sentintelor CEDO din 2005 si 2007 in aceste cazuri, guvernul roman a initiat proiecte de dezvoltare comunitara pentru a imbunatati conditiile de viata ale romilor si relatiile interetnice. Era vorba de crearea de infrastructuri, inclusiv case pentru cei ramasi fara adapost, precum si masuri antidiscriminare, sociale si de educare. Totusi, guvernul nu si-a indeplinit angajamentele. Istvan Haller a iesit din greva foamei in 9 octombrie, dupa ce guvernul i-a dat asigurari ca nu va bloca finantarea pentru proiectul Hadareni si dupa o decizie a autoritatilor de a incepe proiecte de dezvoltare la nivel comunitar la Plaiesii de Sus si Casinul Nou.

Minoritati sexuale

In raportul din mai catre ONU, guvernul roman a recunoscut ca minoritatile sexuale continua sa se confrunte cu prejudecati si discriminare. In februarie, Senatul a amendat definitia juridica a familiei, interzicand practic casatoriile intre persoane de acelasi sex. Amendamentul modifica o lege din 1953 potrivit careia casatoria se incheie "intre soti", inlocuind aceasta mentiune cu sintagma "intre un barbat si o femeie".
In 24 mai 2008, in jur de 200 de activisti pentru drepturile minoritatilor sexuale au organizat o parada in Bucuresti, sub paza severa a politiei, sfidand eforturile grupurilor religioase si de extrema-dreapta de a interzice evenimentul anual.
Delegatii Amnesty International au vizitat Romania in octombrie.

Sursa: ZIUA