MAE a salutat ieri, cu un comunicat, Ziua Internaţională a Romilor. La câte necazuri le-au făcut romii miniştrilor români de Externe, fără voie, gestul sună comic.
Problema este însă serioasă. Este de Externe sau de Interne? E clar că e o problemă de Educaţie, de Sănătate şi Familie, de Economie şi Locuinţe. Este a Slovaciei şi a Ungariei sau a Italiei şi a Franţei? E clar doar că nu e o problemă a Spaniei, care şi-a integrat sutele de mii de romi până la a face din flamenco un brand naţional comun.
Preşedinţia europeană spaniolă are pe agendă şi emiterea unei reţete coerente pentru tratarea acestei probleme comune nu doar statelor din UE27, dar şi, de pildă, Elveţiei sau Rusiei. Prima concluzie a summitului dedicat populaţiilor rome derulat pe 8-9 aprilie în Andalusia, unde trăiesc jumătate din romii spanioli, n-a adus mai nimic nou: “recesiunea economică îi afectează cel mai rău pe romi” - păi, aşezările ţigăneşti ori şatrele sunt dintodeauna “regiunea” cea mai puţin dezvoltată a Europei; iar criza curentă i-a lovit cel mai rău, bineînţeles, pe cei mai săraci, indiferent de etnie. O altă concluzie europenistă: “nu putem reuşi decât lucrând împreună cu înşişi romii“.
În ajunul summitului european cu oportunităţi de imagine, Amnesty International conjura Uniunea Europeană să amendeze discriminarea romilor, identificată în Balcani sau în Italia. E drept, discriminarea permanentizează marginalizarea, suferinţele şi pericolele ei - dar nu arareori infracţionalitatea, pe care o invocă discriminarea, este o poţiune a dracului de liberă şi personală.
Invitat de onoare la Cordoba, George Soros a indicat calea simplă şi sigură de rezolvare individuală şi comunitară a problemelor romilor. Pe care a şi bătătorit-o. Educaţia - fie şi prin discriminarea pozitivă în şcoli. Financiarul maghiaro-american, pe care Popper şi Arendt l-au convins să facă istorie din banii câştigaţi la bursă, a stipendiat educaţia democrată a unei mari părţi a elitelor post-socialiste europene. Dar, mai puţin ştiut, a ţinut la şcoală câteva mii de pui de romi şi a plătit facultatea pentru alte sute de tineri ai etniei. Despre care spune că se întorc acum să-şi lumineze neamul. Cu toate astea, romilor le lipsesc încă apostolii care au fost învăţătorii şi preoţii satelor la începutul modernizării României. Nici elitele trecute prin universitate nu sunt destul de vizibile în primplanul societăţii - şi cel mai probabil nu din cauza discriminării; poate a unei neîncrederi în sine?
Acum, George Soros speră ca UE să facă mai mult, decât pot fundaţiile lui, pentru cele 12 milioane de romi care se mişcă prin Europa - sunt cam tot atâţia cât grecii sau belgienii. Dincolo de problema juridică şi spirituală a respectării drepturilor omului, chestiunea e şi foarte practică. Prin 2040, romii ar reprezenta circa 40% din populaţia activă a Ungariei, de pildă - economiile europene sunt afectate nu atât de lipsa forţei de muncă, ci, iată, de lipsa de pregătire a acestei mari părţi a ei.
(Întrebarea peculativă. În ediţia următoare a revistei avem un articol documentat la Erbil, în Kurdistanul irakian. E despre un paradis al investiţiilor, dar aminteşte în treacăt şi că neamul kurzilor, despărţit de graniţele Irakului, Iranului şi Turciei şi emigrat prin tot Occidentul şi Orientul, este unul dintre popoarele lumii care nu au ţară; de unde şi mişcările naţionalist-separatiste kurde, adesea violente. Comparabil, ţiganii sunt un neam european fără ţară. Este un noroc sau nu că istoria nu le-a făcut posibile aspiraţii teritoriale şi că au adoptat mobilitatea extremă sau mare parte din cultura ţării în care zăbovesc? Le-ar fi rezolvat mai rapid problemele politice vreun militantism separatist înarmat, precum cel kurd? Am notat şi acest subiect la o temă care adastă de mult pe lista FP - A cui problemă sunt romii?)
Atenţie comunicat!
Ministerul Afacerilor Externe salută celebrarea Zilei Internaţionale a Romilor, eveniment marcat, în mod tradiţional, la data de 8 aprilie.
Ministerul Afacerilor Externe a susţinut, de-a lungul anilor, toate iniţiativele internaţionale vizând combaterea discriminarii romilor şi facilitarea integrării sociale a acestora, precum crearea Forumului European al Romilor, care funcţioneaza sub egida Consiliului Europei şi proiectele din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
România consideră că principala soluţie pentru problemele cu care se confrunta romii o reprezintă demersurile şi programele integrate având drept obiectiv inserţia socială a acestora. Din aceasta perspectivă, România a susţinut, alături de Franţa, printr-o declaraţie comună în cadrul Summit-ului European pentru incluziunea socială a romilor de la Cordoba, 8-9 aprilie 2010, crearea unui Plan de acţiune al Platformei europene integrate pentru incluziunea romilor care să asigure coerenţa şi continuitatea acţiunilor pe care statele membre UE îşi vor propune să le deruleze în acest domeniu.
Ziua Internaţională a Romilor a fost proclamata în 1971, cu prilejul primului Congres internaţional al romilor de pretutindeni. În statele din Europa de Est, inclusiv România, data de 8 aprilie a fost consacrată Zilei romilor din 1990.
Sursa: ADEVĂRUL
