Lumina "sfanta" de la Ierusalim

Scepticii pun la îndoiala validitatea Luminii Sfinte, facând observatia ca pelerinii în general rezista focului pe aceleasi durate foarte scurte de timp care ar fi de asteptat pentru orice foc.

Scepticul Igor Dobrokhotov din Russia a analizat pe larg dovezile pentru presupusa minune pe situl sau, inclusiv sursele antice si fotografiile si filmarile contemporane. El a reprodus de asemenea si "îmbaierea în flacari" si a descoperit contradictii în povestea "coloanei despicate de trasnet".

Dobrokhotov si alti critici, inclusiv cercetatorul ortodox rus Nikolai Uspenski, dr. Aleksandr Musin de la Sorbona si unii ortodocsi de rit vechi citeaza extrase din jurnalele Episcopului Porfirie (Uspenski) (1804-1885) care arata ca preotimea din Ierusalim stia ca Lumina Sfânta e frauduloasa.

Porfirie era un arhimandrit ortodox rus si un om de stiinta trimis în misiune oficiala de cercetare bisericeasca la Ierusalim si în alte locuri (Egipt, Muntele Athos). În timpul sederii în Ierusalim a fondat misiunea ruseasca de acolo. Mai târziu, dupa reîntoarcerea în Imperiul Rus, a fost facut episcop în dioceza Kievului.

Porfirie si-a înregistrat impresiile în jurnalele lui, publicate ca Kniga bytija moego (Cartea fiintei mele) în 9 volume din 1894 pâna în 1901. În primul volum, Porfirie scrie: "Un ierodiacon care a intrat în altarul Mormântului atunci când, dupa cum crede toata lumea, focul sfânt coboara, a vazut oripilat ca focul este aprins de la o simpla lampa de icoana care nu se stinge niciodata, si astfel focul sfânt nu este o minune. El însusi mi-a spus despre asta azi" (Kniga bytija moego, vol. 1 (anii 1841-1844), p. 671. Nu se spune cum s-ar putea ca aceasta flacara perpetua sa fie pastrata aprinsa.

Porfirie relateaza mai târziu o poveste spusa lui de catre un mitropolit din Ierusalim. Conform acesteia, când Pasa Ibrahim al Egiptului a fost acolo a dorit sa verifice autenticitatea minunii, deci le-a spus slujitorilor patriarhului sa-l lase înauntru în altar în timpul ritualului. Daca minunea era autentica, el urma sa doneze o suma mare de bani, dar daca era o frauda urma sa confiste toti banii dati de pelerini si sa dezvaluie frauda în toate ziarele europene.

Delegatii - mitropolitul Misaеl al Petrei, mitropolitul Daniel al Nazaretului si Episcopul Dionisie al Filadelfiei - s-au întâlnit sa discute propunerea. Misael a admis atunci ca aprinde focul de la o lampa de icoana care sta ascunsa în spatele icoanei de marmura a Învierii lui Hristos, înapoia patului mortuar. Astfel, ei au decis sa-l implore pe Ibrahim sa nu se amestece în treburile religioase si sa nu dezvaluie secretele riturilor crestine, pentru ca Împaratul Rus Nicolae ar fi foarte nefericit daca s-ar întâmpla asa ceva. Pasa Ibrahim a decis atunci sa nu insiste asupra chestiunii. Dar din acel moment clerul Mormântului a încetat sa creada în coborârea miraculoasa a Luminii Sfinte.

Porfirie continua: "...mitropolitul a adaugat ca numai de la Dumnezeu însusi asteapta ei încetarea minciunii (noastre) pioase. Dupa putinta, el va calma oamenii care acum cred în minunea focului din Duminica Sfânta. Dar nu putem nici macar sa începem aceasta revolutie în gândire. Am fi dezbinati chiar lânga altarul Mormântului.

L-am informat pe patriarhul Athanasius, care traia atunci în Constantinopol, despre santajul lui Ibrahim Pasa, dar în scrisoarea noastra catre el am scris 'focul sacru' în loc de 'lumina sfânta'. Surprins de aceasta schimbare, binecuvântatul parinte ne-a întrebat: 'De ce numiti Lumina Sfânta altfel?' I-am spus adevarul, dar am adaugat ca focul, aprins pe Mormântul Domnului de la lampa ascunsa, este, la urma urmei, un foc sacru, de vreme ce vine dintr-un loc sacru." (Kniga bytija moego, vol. 3, pp. 299-301).

Articolul este preluat din Wikipedia