Ecumenism isteric

Written by Admin

Monday, 16 February 2009 20:05

Undeva, într-un fel de No Man-s Land situat pe drumul judeţean ce leagă Agnita de Sighişoara, se află satul Iacobeni – Jakobsdorf în germană. Atracţia turistică a locului este biserica săsească fortificată, înălţată în Evul Mediu, şi care s-a conservat uimitor de bine până în zilele noastre.

Nimeni nu şi-ar imagina că într-o astfel de insignifiantă localitate, populată în majoritate de ţigani, un preot neamţ cam dus cu pluta a fondat un Nou Ierusalim.

Cum arăta acest rai pe pământ, în viziunea Sfinţeniei Sale...?

De arătat, arată de fapt săgeţile indicatoare de pe stâlpul din curtea bisericii. Pelerinul, ajuns aici, este îndemnat să-şi asculte vocea trupului (vezi indicatoarele „spre Bar”, „spre Hotel”, „spre Magazin”, „spre WC”, amplasate strategic în incinta sfântului lăcaş) sau vocea sufletului, intrând în Casa Domnului. Liber-arbitru, nu-i aşa...?

Această Casă a Domnului este multi-culturală, multi-confesională, multi-coloră.

Dacă eşti semit, orgoliul etnic şi religios îţi va fi mângâiat de prezenţa Stelei lui David şi a Menorah-ului, aflate la loc de cinste în interiorul Bisericii. Vei avea chiar şi ocazia să faci un gheşeft, cumpărând la preţuri negociabile suveniruri şi alte mărfuri de larg sau îngust consum...

Dacă eşti cumva catolic, diafana statuie a iFecioarei, upgradată cu o feerie de leduri multicolore ce i se învârt deasupra capului, îţi va arăta că eşti pe calea cea bună...

Dacă eşti reformat, chipul aspru al lui Martin Luther, pictat umăr la umăr cu ghiduşul ctitor neamţ, îţi va demonstra că (şi) tu ai dreptate...

Dar nu doar religiile abrahamice şi-au găsit aici o gazdă mult prea primitoare. Într-un colţ al aşezământului, printre flori de plastic şi îngeraşi funerari, o floare de lotus imensă ne duce cu gândul la Nirvana. Ţigănia culorilor ţipătoare, a kitsch-urilor strigătoare la cer îşi vor găsi fără îndoială admiratori printre asiatici...

Însă, doritorilor de adevărate senzaţii tari le este rezervată o criptă sub altar, unde, deranjate din somnul veşnic, două cranii reale rânjesc la vizitator. În urmă cu aproape două decenii, nişte puşti sibieni au făcut prima pagină a ziarelor care i-au catalogat drept satanişti pentru că au găsit la domiciliul acestora un craniu. Să înţelegem că ecumenismul ciudatului teuton, patron al acestui lăcaş, s-a extins cumva şi la proslăvirea Satanei, duşmanul de moarte al lui Dumnezeu ...?

Ştim că Exagerat-de-Sfinţia-Sa nutreşte un interes ieşit din comun pentru copiii abandonaţi, defavorizaţi, etc. Gurile rele spun că popa a părăsit tărâmul german natal pe la începutul anilor 90, fiind acuzat de pedofilie; nici prin gând nu ne trece că aşa ceva ar putea fi adevărat, toată lumea ştie că preoţilor catolici nu le plac copiii...!

Odată vizitată această oază a Ecumenismului isteric, nu poţi decât să tragi concluzia că, într-adevăr, România este ţara tuturor posibilităţilor. Pentru Slujbaşii Domnului, mai cu seamă !