La prima participare la un scrutin naţional, partidul Vetevendosje (Autodeterminare), care susţine alipirea Kosovo la Albania, a obţinut 15% dintre voturile kosovarilor. Tema Albaniei Mari s-a pus încă de la separarea Kosovo de Serbia.
Analistul albanez Besar Likmeta, explica în ediţia nr.14 a FP România (ianuarie-februarie 2010), că Tirana respinge însă această idee, care ar submina perspectiva integrării europene atât a Albaniei, cât şi a Kosovo. Totuşi, Albania construieşte noi punţi economice către fosta provincie iugoslavă.
Imnul Național al Albaniei, Himni i Flamurit. Linia melodică a fost compusă de Ciprian Porumbescu.
Tirana a afirmat clar că o eventuală creare a „Albaniei Mari", reunindu-i pe etnicii albanezi din cele două state, ar submina perspectiva integrării europene a Albaniei, a statului Kosovo şi a restului regiunii. Politicienii albanezi, atât cei aflaţi la guvernare, cât şi din opoziţie, au acordat însă întregul sprijin susţinerii unei independenţe a Kosovo supravegheate de comunitatea internaţională.Tirana respinge proiectul unei Albanii Mari, scenariu folosit în trecut şi de Serbia în încercarea de a incita o revoltă în Kosovo. Acuzaţiile Belgradului vorbeau atunci de existenţa unui plan de a-i reuni într-un singur stat pe etnicii albanezi, nu doar din Albania şi Kosovo, ci şi pe cei din Macedonia, Muntenegru şi Grecia.
Regăsirea în Europa
Pentru cei mai mulţi politicieni albanezi, viitorul Kosovo este legat de integrarea în Uniunea Europeană. Numai atunci albanezii din întreaga regiune ar putea fi cu adevărat laolaltă, pentru că frontierele naţionale vor avea o semnificaţie din ce în ce mai redusă.
„Naţiunea este una şi nedivizată şi nu există două naţiuni albaneze, după cum nu există două naţiuni croate sau sârbe. Nu există viitor mai luminos pentru noi, albanezii, decât să ne dorim integrarea în UE", a declarat prim-ministrul albanez, Sali Berisha.
Ilir Meta, ministrul de Externe al Albaniei, consideră că eventuala unificare a Kosovo cu Albania „este o idee proastă care a pornit de la Mussolini, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când încerca să obţină sprijinul populaţiei albaneze".
Prioritatea aderării
În prezent este crucial pentru Albania să ţină pasul cu politicile UE, într-un moment în care doreşte să obţină statutul de ţară candidată. Dardan Malaj, editor politic al cotidianului Shqip din Tirana, spune că ideea unei Albanii Mari rămâne la periferia dezbaterilor politice, atât la Priştina, cât şi la Tirana, considerând că există puţine şanse pentru unificarea celor două state.
„În regiune, comunitatea internaţională a fost orientată mai degrabă spre consolidarea statelor existente decât spre crearea unora noi, fundamentate pe etnicitate. Toţi vecinii Albaniei din regiune investesc puternic în integrarea europeană, o perspectivă care conferă o semnificaţie redusă frontierelor naţionale", spune Malaj.
Deşi se discută foarte puţin de o integrare politică între Priştina şi Tirana, integrarea economică rămâne totuşi o prioritate. Încă, cele mai intense relaţii economice între cele două state au loc vara, când majoritatea populaţiei din Kosovo foloseşte coasta Albaniei. Comerţ care nu aduce însă beneficii în ambele direcţii, pentru că, practic, kosovarii cheltuiesc în Albania banii primiţi de la cei plecaţi din Vest.
Kosovo are însă importante resurse de lignit, care, cuplate cu potenţialul hidrografic al Albaniei, într-o piaţă energetică integrată, ar putea juca un rol semnificativ pe piaţa regională a electricităţii. Mai mult, Albania a acumulat o bună experienţă în industria uşoară, în special cea a hainelor şi a încălţămintei, şi intenţionează extinderea capacităţilor de producţie în Kosovo.
Integrare balcanică
„Istoria ne arată că în contextul globalizării există numeroase state mici care funcţionează ca entităţi economice şi politice - Luxemburgul fiind unul dintre cele mai importante exemple.
Viitorul va aparţine statelor-piaţă nu statelor-naţiuni, iar în acest context întreaga regiune a Balcanilor ar putea deveni un singur stat-piaţă, cu Albania şi Kosovo ca zone de hinterland", crede Gjergj Erebara, un analist din Tirana.
