Silviu Prigoană a declarat, miercuri, că şi-ar dori ca Ziua Naţională să fie sărbătorită vara dar şi că intenţionează să propună o modificare a Constituţiei astfel încât Imnul Naţional să fie schimbat, informează Mediafax.

Deputatul PDL este nemulţumit de problemele pe care le ridică recitarea Imnului şi propune ca acesta să fie schimbat cu o altă piesă.

Înainte de cel de-al doilea război mondial, în România statisticile oficiale numărau aproximativ 800.000 de reprezentanţi ai etniei germane. În urma conflagraţiei mondiale, au urmat marile deportări în URSS, unde au dispărut cam o treime din saşi. În anii ’80, în ţară numărul etnicilor germani a ajuns la nici 250.000, în condiţiile în care statul român continua să "vândă" saşii Germaniei. Cea mai mare parte a saşilor au plecat, însă, imediat după Revoluţie, când statul german şi-a deschis graniţele românilor de naţionalitate germană.

Aşa se face că la recensământul din 2002. în România au mai fost declaraţi 60.088 de etnici germani. "Eu nu cred că în viitor vom mai vorbi de saşi, ci de o comunitate germană. Se vor estompa diferenţele care există acum, între saşi, şvabi sau landleri. Şi vor veni mulţi germani din afara ţării", este pariul lui Raimar Wagner.

Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de făcut este să redescoperim acel mix de culturi şi ingrediente care au făcut-o cândva celebră.

Unul dintre cei mai importanţi critici culinari din ultima jumătate de secol din Marea Britanie, Egon Ronay, maghiar de origine, obişnuia să scrie – în editorialele sale din Daily Telegraph – că gastronomia a dat lumii trei concepte culinare complexe: bucătăria franceză, cea chineză şi… bucătăria Transilvaniei.

Am găsit pe Facebook o poză cu un bax de hârtie igienică comercializată în Ungaria, având pe fundul ambalajului un citat al unuia din cei mai apreciaţi maghiari. În 2000, Gheorghe Funar însemna pubelele cu drapelul României în Cluj-Napoca. Care sunt limitele patriotismului?

Statuia unui voievod, pe cal, cu barda în mână, care a respins cotropitorii neamului, o plăcuţă care atestă că într-o anume clădire a dormit un mare om de cultură al neamului, un muzeu etnografic, un steag pe primărie, o stemă în spatele clasei - sunt elemente care contribuie la mândria naţională a unui popor. Te fac să te simţi acasă.

Vineri, 1 aprilie 2011. Peste o mie de afgani se adună în faţa biroului ONU din oraşul Mazar-i-Sharif, pentru a protesta faţă de afrontul adus Islamului de către yankeul cu nume de vedetă hollywoodiană. Protestul degenerează într-o baie de sânge, demonstranţii luând cu asalt clădirea şi omorând şapte angajaţi. Printre aceştia se numără şi românul Filaret Moţco, al cărui cadavru a fost decapitat.

Să presupunem că nişte protestatari din Kandahar ar fi dat foc Bibliei, jignind astfel întreaga creştinătate. Chiar dacă s-ar fi găsit vreun descreierat care să ceară, drept represalii, împuşcarea tuturor imigranţilor musulmani, credeţi că ar fi fost posibil aşa ceva? Răspundeţi la această întrebare şi veţi înţelege ce desparte civilizaţia de barbarie.

Istoria şi agricultura pot face casă bună. Se întamplă la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, acolo unde peisajul ruinelor este completat cu straturi de zarzavaturi, fâneţe sau livezi. Localnicii îşi îngrijesc culturile şi fac asta de zeci de ani. Sunt proprietari pe terenurile situate chiar în incinta fostei capitale romane a statului dac.

La Sarmizegetusa, prezentul bate trecutul. Aici erau temple romane. După 2000 de ani, din aceste temple au mai rămas doar ruine. Iar printre ele, dovezi ale vieţii de zi cu zi: straturi de cartofi, porumb sau livezi.

În ultimele câteva zile, am urmărit presa foarte atent. Ori de câte ori vedeam un articol pe net sau o știre la TV despre ce s-a întâmplat în Miercurea Ciuc pe 15 martie, încercam să nu dau click sau schimbam imediat canalul. Asta pentru că nu am vrut să fiu părtaș nici măcar o secundă la crearea celui mai nou model de succes pentru tinerii români sau maghiari din România, care au învățat în ultimele zile că, dacă ești destul de ofensiv cu cei de lângă tine, ai toate șansele de a deveni star.

Am urmărit cu sufletul la gură toate modelele de „succes” create de media în ultimii ani, într-o Românie, unde orice lucru practicat de majoritate ajunge să fie considerată normal.

Totul porneşte de la un sertar blocat şi încăpăţânat. Intervenţia lăcătuşului, însă, a scos la iveală o scrisoare care oferă o nouă variantă privind originile celui mai cunoscut actor de comedie al lumii: Sir Charlie Chaplin.

O scrisoare care i-a fost adresată lui Chaplin, descoperită recent de familie, aduce informaţia că marele actor s-ar fi născut într-o comunitate de ţigani din West Midlands, relatează cotidianul britanic The Guardian, în ediţia sa de joi.

Într-un comunicat de presă publicat pe site-ul agenţiei de ştiri a BOR, Patriarhia Română reacţionează în faţa controversei iscate de intonarea unor refrene legionare la Mănăstirea "Petru Vodă", din judeţul Neamţ, subliniind că responsabilitatea revine, în acest caz, Arhiepiscopiei Iaşilor.

"Patriarhia Română nu iniţiază şi nu promovează mişcări rasiste, xenofobe, antisemite sau de învrăjbire pe motive religioase ori etnice deoarece acestea sunt contrare Evangheliei iubirii faţă de toţi oamenii", încheie Patriarhia.

Se pare că uneori, Cupidon nu ține cont de sexul îndrăgostiților. Astfel, zeci de tineri au demostrat cât de diversă poate fi dragostea între două persoane.

Aceștia s-au adunat în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și s-au sărutat între ei neținând cont de sexul persoanelor. Aplaudați de unii și criticați de alții, tinerii nu s-au lăsat convinși de vorbele trecătorilor nemulțumiți de eveniment.

Un sondaj IRES arată că transilvănenii sunt singurii pentru care românii nu găsesc nici o caracteristică negativă. Bucureştenii sunt cei mai rău văzuţi.

Un sondaj de opinie realizat la nivel naţional de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), condus de sociologul clujean Vasile Dâncu, arată că transilvănenii şi bănăţenii sunt românii cei mai apreciaţi de... români. La polul opus, bucureştenii şi moldovenii adună cele mai multe aprecieri negative.

Ambasadorul Mexicului la Londra le-a solicitat prezentatorilor emisiunii "Top Gear" să-şi ceară scuze pentru remarcile făcute la adresa mexicanilor, pe care i-au caracterizat ca fiind tonţi şi leneşi.

Ambasadorul Eduardo Medina Mora Icaza s-a plâns, într-o scrisoare adresată BBC, că Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May au folosit ceea ce el consideră a fi stereotipuri bigote la adresa mexicanilor, în cadrul emisiunii de duminică.

EVZ a făcut un scurt inventar al proceselor deschise împotriva "Tribunului" de cei pe care i-a jignit.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început urmărirea penală împotriva liderului Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, după incidentele de alaltăieri.

Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, dintre opţiunile Academiei americane de film lipsesc lungmetrajele despre regimul nazist, al Doilea Război Mondial şi exterminarea evreilor.

"În jumătatea de secol în care acest reporter a scris despre Hollywood, Oscaruri şi filme autohtone şi străine, nu a trecut un an fără lungmetraje şi documentare de calitate despre Holocaust, regimul nazist sau al Doilea Război Mondial. Şi, cu fiecare ocazie, criticii au prezis sfârşitul acestui gen de film numai pentru a fi contrazişi anul următor. Ei bine, 2010 a trecut, favoriţii la Oscarurile din 2011 îşi şlefuiesc discursurile spontane de mulţumire, dar nu există niciun film propus pentru nominalizare care să se ocupe de oroarea petrecută în anii ’30 şi ’40", consemnează criticul Tom Tugend în "The Jewish Journal of Greater LA".

Construcţiile şvăbeşti din Banat, întreţinute altădată, pică una după alta. În urma dărâmării caselor nemţeşti rămân doar movilele de pământ. Pentru nemţii adevăraţi, aceasta este o mare durere, dar duc mai departe tradiţia lucrul binefăcut.

Casele micuţe şi îngrijite de pe vremea în care nemţii locuiau în Banat sunt acum în paragină. Plecaţi în masă după Revoluţie, şvabii şi-au vândut casa „cu capra în grajd şi cu şunca în pod”. Casele goale rămase în urmă au pica una după alta.

La olimpiadele internaţionale de fizică, elevii români au participat la peste 100 de ediţii şi au câştigat 53 de medalii. Această performanţă ne situeză pe locul 12 din 20.

Medaliile olimpicilor sunt de fiecare dată argumentul că educaţia din România nu este chiar o catastrofă. De vreme ce medaliile există, înseamnă că educaţia românească ar fi totuşi bună de ceva, cel puţin teoretic. Practic, lucrurile stau altfel.

O reminiscență a "Epocii de Aur": premierea tâmpiților tocilarilor

Multă cerneală a curs pe tema credibilităţii personale a lui Assange, un aspect prea puţin relevant pentru subiectul central (...). A dezvăluit el vreo malefică conspiraţie a puterii, ce submina democraţia sau legea, precum în afacerea Watergate, cu care s-au făcut multe paralele? Evident, nu.

Este individul un stângist uşor infantil, de genul crescut în majoritatea campusurilor occidentale, pe care nu atât ideea binelui umanităţii îi mână în luptă, ci mai curând dorinţa de celebritate şi de a lovi cu orice preţ în acest inamic-clişeu al tuturor tiermondiştilor rebeli fără cauză: SUA? Cred că da.

Cel mai nou clip publicitar pentru modelul Renault Twingo a fost interzis de două rețele de televiziune italiene, RAI și Mediaset, sub pretextul promovării unor scene de lesbianism în defavoarea datelor tehnice ale autoturismului.

Într-un comentariu, găzduit de "Corriere della Sera", se arată că în niciun moment, pe durata clipului, nu este adus atenţiei publicului vreun detaliu tehnic privitor la maşină.

Administraţia transformă o problemă tehnică, aşa cum este Planul de Acţiune Schengen de la început pînă la sfîrşit, într-una politică. Noi nu depindem de bunăvoinţa cuiva, de exemplu a Franţei, ca să intrăm în Schengen. Şi n-o să intrăm nu pentru că nu vrea Franţa, ci pentru că n-a fost capabilă administraţia de la Bucureşti să-şi facă lecţiile.

Imaginaţi-vă că de controalele din România depinde securitatea unei jumătăţi de miliard de cetăţeni ai UE. Hai să privim lucrurile altcumva. Puneţi-vă în locul unui olandez sau danez. Aţi avea încredere ca România să păzească fruntariile Europei, dat fiind faptul că n-a fost în stare să păzească un singur terorist, pe Omar Hayssam, pe care l-a scăpat printre degete la frontiera aeriană? Eu, unul, n-aş avea încredere s-o admit în Schengen şi, credeţi-mă, aici nu mai este vorba despre intransigenţă politică.