Calendarul Păgân

CALENDARUL PĂGÂN sau CALENDAR POPULAR, instrument de măsurat timpul şi planificat activităţile economice şi cultice pe anotimpuri, luni, săptămâni, zile şi momente ale zilei. El se bazează pe orologii cosmice (solstiţiile, echinocţiile, fazele lunare, răsăritul şi apusul aştrilor şi constelaţiilor) şi terestre (bioritmurile de reproducere ale plantelor şi animalelor) de mare precizie: Nunta Urzicilor este ziua când înfloresc urzicile şi nu mai sunt bune de mâncat; Sânzienele (24 iunie) este ziua cea mai lungă a anului, când înfloresc plantele cu acelaşi nume; împuiatul Urşilor (1 august) indică perioada de împerechere a urşilor; la Nunta Oilor (14 octombrie) se amestecă berbecii cu oile pentru împerechere; la Ziua Cucului (25 martie) începe cucul a cânta, vestind ziua egală cu noaptea a Echinocţiului de Primăvară etc. Educaţia la şcoala tradiţiei avea ca principiu de bază memorizarea tuturor cunoştinţelor utile legate de sărbătorile şi obiceiurile repartizate pe zilele Calendarului Popular, de unde și zicala, astăzi cu înţeles peiorativ, a face capul calendar!

Reprezentările mitice ale Calendarului Popular, împreună cu cele legate de viaţa omului, alcătuiesc Panteonul autohton, în care zeii sunt ierarhizaţi după rang, putere, vârstă, atribuţii si grade de rudenie. Aceştia îşi mai fac apariţia în peisajul spiritual contemporan: li se acordă zile de celebrare, li se sacrifică câte un animal (porcul la Crăciun, mielul la Sângiorz), sunt invocaţi pentru rezolvarea unor probleme presante precum alungarea secetei (Paparuda, Caloianul), aflarea ursitei, pentru căsătoria fetelor, etc.

Zeiţa mamă de origine neolitică Dochia și zeul tată indo-european Crăciun îşi exercită puterea de-a lungul întregului an, Sângiorzul în anotimpul călduros (23 aprilie — 26 octombrie), Sâmedru în anotimpul friguros (26 octombrie — 23 aprilie), Ielele în nopţile de vară, Strigoii mai ales în nopţile de iarnă, Marţolea pedepseşte femeile care lucrează în seara zilei de marţi, etc.

Reprezentările mitice sunt celebrate în Calendarul Popular în ordinea vârstei, începând cu naşterea primului zeu al omenirii, Anul, care îmbătrâneşte și moare după 365 sau 366 de zile.

Viaţa fulgerătoare a celor două divinităţi adorate, stâlpi ai Calendarului Popular, Crăciun și Dochia, este însoţită de numeroase sărbători, obiceiuri, acte rituale şi practici magice. O parte însemnată a tradiţiilor Calendarului Popular sunt cunoscute şi practicate şi astăzi, altele sunt păstrate numai de memoria bătrânilor.