| Written by Admin | |||
| Monday, 01 March 2010 02:00 | |||
Obicei de origine dacică care nu se regăseste la alte popoare, Mărtisorul este o amuletă care protejează copiii si animalele pe tot parcursul anului care tocmai va începe. Numele “Mărtisor” provine de la vechii traci, mai precis de la zeul Marsyas Silen, inventatorul fluierului, al cărui cult este legat de glia maternă si de vegetatie. Acestui zeu îi sunt închinate sărbătorile primăverii, ale florilor si fecunditătii naturii. Obiceiul Mărtisorului îsi are deci originea în credintele si practicile agrare. Descoperirile arheologice arată că acum 8.000 de ani în urmă, pe actualul teritoriu al României, exista obiceiul Mărtisorului. Oamenii sărbătoreau venirea primăverii cu ritualuri de mult uitate. Ei făceau coliere din mici pietricele vopsite în alb si rosu, aranjate alternativ. În timp, traditia Mărtisorului a fost preluată si de alte populatii locuind în vechiul spatiu tracic, la sud de Dunăre. ![]()
Simbolul şnurului realizat din cele două părţi răsucite, una albă şi cealaltă roşie, a fost iniţial folosit de daci. Pe acea vreme şnurul era alcătuit din alte două culori: alb şi negru. Culoarea neagră reprezenta lâna neagră dată de Baba Dochia nurorii sale, şi simboliza întunericul iernii. Partea albă simboliza lumina primăverii. Lâna s-a schimbat, conform legendei, din negru în alb prin sacrificiul fetei. Din această cauză partea roşie din mărţişor reprezintă sângele şi sacrificiul.
|

















