Dragobete

DRAGOBETE, zeu al dragostei cu dată fixă de celebrare în acelasi sat, dar variabilă de la zonă la zonă: 24 sau 28 februarie, 1 sau 25 martie.

 

Identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, si cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Asemuit cu un flăcău frumos si iubăret, acesta umbla prin pădure si săruta felele. La Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează si încep să-si construiască cuiburile în care îsi vor creste puii. Cele neîmperecheate rămân stinghere până în ziua de Dragobete a anului viitor.

 

Asemănător păsărilor, fetele si băietii trebuiau să se întâlnească, să facă Dragobetele, pentru a fi îndragostiti pe parcursul întregului an. În satele unde se păstrează obiceiul se poate auzi si astăzi zicala: „Dragobetele sărută fetele”. Considerând ca sarutul in ziua de Dragobete este de bun augur, fetele se lăsau si chiar doreau să fie sărutate de băieti. Dacă timpul era favorabil, fetele si flăcăii se adunau în cete, schimbau cuvinte de dragoste, ieseau la pădure hăulind si chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii. Ziua este asteptată cu nerabdare si de femeile tinere, în special de femeile văduve care, credeau că dacă atingeau cu mâna un bărbat străin, deveneau drăgastoase si dorite peste an. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele si nevestele tinere îsi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumusetii.  

• Divinități ancestrale din preajma Crăciunului
• Divinități ancestrale din preajma Crăciunului
• Dragobete, Zeul Dragostei în mitologia românească
• Dragobetele saruta fetele
• Obiceiuri pagane de Anul Nou
• Virginia Linul a facut cariera din confectionarea costumelor populare
• Ei ne-au reprezentat la Festivalul International de Folclor!
• Caloianul
• Istoria Albanezilor din Romania - Recenzie
• Dragobete